
Foto: Darko64 / Dreamstime
08/03/2017
Cum plătim informația: cu timp sau cu bani?
Bănuiesc că nu sunt singurul căruia îi vine greu să stea la coadă sau să-și bea cafeaua fără să pună mâna pe telefon. De citit o oră întreagă, fără întrerupere, nici nu mai poate fi vorba; am pierdut de mult disciplina mentală necesară pentru un asemenea efort.
Fluxul de informații de pe telefon este copleșitor și totodată irezistibil. Numărul de aplicații și publicații care ne solicită atenția este nelimitat, însă atenția fiecăruia dintre noi este limitată.
Am ajuns să trăim în acea economie a atenției pe care Herbert Simon, economist laureat al Premiului Nobel, a prevăzut-o încă din 1971:
Într-o lume bogată în informații, bogăția de informații înseamnă că altceva lipsește, acel lucru pe care informația îl consumă. În mod evident, ceea ce informația consumă este atenția celor care o recepționează.
Prin urmare, o bogăție de informații creează o sărăcie de atenție și o nevoie de a aloca eficient atenția, luând în calcul supra-abundența de surse de informații care ar putea-o consuma.
Atenția a devenit un bun deficitar și prețios în ultimii 10 ani, iar companiile tehnologice care captează cel mai eficient atenția oamenilor sunt printre cele mai valoroase din lume.
Profitul Google și Facebook este direct corelat cu numărul de utilizatori și cu timpul pe care aceștia îl petrec folosind serviciile lor, așa că designul aplicațiilor este optimizat pentru a ne ține lipiți de ecrane.
Disidenți din Silicon Valley, precum Tristan Harris, au dezvăluit felul în care companiile tehnologice exploatează slăbiciunile psihologiei umane.
Tacticile persuasive folosite în designul aplicațiilor, unele inspirate din industria jocurilor de noroc, maximizează profitul companiilor care le produc, dar fragmentează atenția utilizatorilor.
Ceea ce majoritatea oamenilor nu înțeleg despre social media este că social media nu au fost inventate ca să te facă mai bun. Au fost inventate ca să aducă bani companiilor. Iar tu ești un angajat al companiei și ești produsul pe care îl vând. – Seth Godin
Cu cât folosim folosim mai mult o aplicație sau un serviciu, cu atât atenția noastră poate fi vândută mai scump.
Modelul de business bazat pe captarea și vinderea atenției publicului sub formă de publicitate a fost inventat de un tabloid din New York în 1830 și perpetuat de ziarele și posturile tv care au apărut mai târziu.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Acest model rămâne dominant pe internet, unde majoritatea aplicațiilor și publicațiilor sunt gratuite și angajate într-o luptă degradantă pentru atenția publicului și banii aferenți din publicitate.
Tim Wu, care a scris o carte despre istoria publicității, crede că nimic nu se va schimba până când nu vom alege să plătim cu bani, nu cu atenție, pentru lucrurile care merită:
Trebuie să trecem peste dependența noastră de lucruri gratuite. Mulți oameni spun: „Urăsc reclamele, m-am săturat de reclame, m-am săturat de clickbait„. Dacă spui asta, atunci trebuie să-ți pui banii unde-ți este gura. Trebuie să ne depășim dependența de gratuitate dacă vrem să salvăm internetul. Mă refer la noi, utilizatorii. Nu ne putem aștepta ca totul să fie gratis și să fie bun.
Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi
La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.
Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”
„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this


