Cum iubim

Oricât aș încerca să nu judec cărțile după copertele lor, o carte roșie, intitulată Cum iubim, mi-a ridicat suspiciuni de dulcegărie. Dar, din fericire, nu destule cât să mă împiedice s-o citesc.

Apărut la Vellant în 2016, sub coordonarea lui Genevieve Fieraru, volumul reunește 32 de texte și 32 de autori, despre tot atâtea feluri de dragoste. I-aș include printre autori și pe Sanda Cordoș și pe Alexandru Matei, care semnează pe coperta a patra câte o recomandare care contribuie la rotunjirea proiectului.

Cu o deschidere de Pascal Bruckner și o închidere de Andrew Solomon, volumul e foarte eterogen. Unele texte sunt inedite, altele – reluate din volume ale autorilor sau din volume în curs de apariție, deși aceste precizări însoțesc rareori textele. Sunt câteva poeme, câteva texte foarte scurte, dar și micro-nuvele sau povestiri mai lungi.

Pe lângă cele două nume celebrissime de mai sus, printre autori se află scriitori români contemporani foarte cunoscuți, ca și scriitori abia cunoscuți sau oameni din presă și publicitate.

În sine, acest lucru n-ar fi o problemă dacă editoarea (ea însăși aflată la început de drum) ar fi inclus, cum se obișnuiește în astfel de volume, o mică notiță bio-bibliografică pentru fiecare autor.

Poate că ideea a fost să avem parte de o culegere de povești și de considerații despre modurile în care iubirea este posibilă, fără contextul în care identitățile autorilor să le coloreze în vreun fel. Dar nu putem să fim siguri nici de acest lucru, pentru că Genevieve Fieraru ne spune doar atât:

„Grăbiți să descifrăm miracolul și să-l înțelegem, să surprindem mecanica cristalizării convinși că așa o vom putea controla, uităm adesea că drumul până la întrebări este parte din ceea ce căutăm.

Cartea de față, compusă din textele autorilor care au primit să scrie despre întâlnirea cu celălalt, mărturisind-o, își propune să-i restituie cititorului acel drum, când prima întrebare nu se ivise încă în mintea lui”.

Vă recomand cartea dintr-un motiv de două ori frivol: pentru că e magnetică tema anunțată pe copertă și pentru că editura Vellant scoate niște cărți-obiect atât de frumoase, încât e imposibil să nu vrei să le ții în mână măcar preț de o lectură.

Printre motivele serioase se numără textele care mi-au plăcut cel mai mult din Cum iubim. În ordinea din volum, ele sunt semnate de: Pascal Bruckner, Cristian Teodorescu, Simona Popescu, T. O. Bobe, Florin Bican, Claudiu Komartin, Simona Sora, G. Șerban, Octavian Soviany, Angela Marinescu, Radu Vancu, Andrew Solomon.

Sunt sigură că, în selecția voastră personală, veți găsi destule altele demne de atenție.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Pentru că nu aș reuși – în limitele de spațiu ale acestei rubrici – să vă spun câte ceva convingător despre fiecare dintre ele, l-am ales pe unul singur, textul de la pagina 142.

Intitulat Noaptea circulară, noaptea compromisului, acesta este pentru mine cea mai plăcută surpriză a volumului. Are forma unui jurnal și este scris de G. Șerban.

Alcătuit din 38 de notații, unele de un singur rând, altele de o pagină, textul este o imagine în mic a ceea ce reprezintă Cum iubim în mare: nu o odă iubirii, cum s-ar aștepta sufletele păgubos de sensibile, ci un diagnostic zilnic, la rece, al modulațiilor și formelor ei.

Cele mai multe sunt note inspirate de cărți, autori sau de ființele reale, biografice, ale unor artiști preferați.

„Se spune că scrisorile de amor adresate de Kleist acestui sacrificiu feminin sunt fără egal în literatura germană, Kleist a fost toată viața fascinat de sinuciderea în doi ca însemn al celei mai profunde intimități reciproce, dar și al unei experiențe erotice extreme.”

Notațiile cu adevărat tulburătoare sunt cele personale, în care G. Șerban cuplează, în formule de maximă concentrare, observația neutră cu o cruzime a autoexpunerii cum se poartă la marii cinici răniți ai literaturii franceze sau americane, de exemplu:

„Într-o vacanță de vară, Răzvan a murit înecat, în timp ce copiii de la bloc îl priveau de pe margine cum se îneacă. La un an de la moartea lui Răzvan, mama lui născuse deja un alt copil”.

Sau:

„Azi dimineață am făcut duș. Întâi mi-am spălat penisul, iar apoi chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”

Sau:

„Romanul meu din șase cuvinte: «Mi-am expus inima: niciun vizitator.»” – aceasta din urmă o replică probabilă la provocarea adresată cândva lui Hemingway, de a scrie un roman din șase cuvinte. Hemingway a scris: „For sale: baby shoes. Never worn”.

Cum iubim nu este un volum care să vindece răni din amor sau să le dea speranțe visătorilor. Mai degrabă este o încremenire în timp și spațiu a raporturilor pe care fiecare dintre autorii incluși în volum le întreține, aici și acum, cu faptul de a iubi. Cu luciditate în locul sentimentalismului și cu multe particularități în locul universalismului. Un fel de „iubim așa cum suntem”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€