Mihaela Ursa
Redactor
26/06/2016
Cum citim (2). Identitate şi imitaţie
Pe fondul reaprinderii discuțiilor despre cine sunt românii și prin ce sunt diferiți de alții, vă propun, în locul unei cărți, o curiozitate culturală și literară. În secolul al XIX-lea, în Europa Centrală și de Est s-au pus la cale câteva farse culturale ale căror rezultate au fost stimularea identităţii naţionale și chiar crearea unor literaturi originale.
În Cehia anilor 1817-1818, un grup de filologi au zguduit lumea culturală cu anunţul descoperirii unor manuscrise poetice medievale. Scrise în limba cehă a secolelor al IX-lea, al X-lea şi al XIII-lea, ele ar fi făcut dovada unei adevărate epoci de aur a poeziei cehe.
La scurtă vreme, istoricii au demonstrat că documentele erau falsuri de secol XIX.
Incredibil este însă faptul că presupusa descoperire dăduse deja un asemenea imbold literaturii din Cehia, încât demascarea nu a mai avut aproape niciun efect.
În două-trei decenii apăreau deja trei volume de Cântece naţionale slavone și prima parte a unei Istorii a Bohemiei în cinci volume. Toate, pentru că invenția unor filologi crease sentimentul de mândrie națională și încrederea în creația originală a unei literaturi naționale.
Un exemplu mult mai important pentru cultura română îl constituie însă falsurile lui B.P. Hasdeu (foto). Acestea sunt, pe cât de numeroase, pe atât de divers motivate.
Cele mai spectaculoase sunt Diploma bârlădeană, care ar fi fost elaborată în 1134 pentru a certifica dreptul unor negustori din Messendria de a face comerţ în Moldova, plătind taxe doar la Bârlad şi la Tecuci, şi Hrisovul lui Iurg Koriatovici, care ar fi dovedit la 1374 domnia moldoveană a lui Koriatovici, prin consemnarea unei danii (satul Zăbrăuți) către un slujitor credincios.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Care ar fi putut fi – dincolo de spiritul ludic al unui inegalabil erudit – motivaţia unor astfel de falsuri? Trebuie ele considerate simple dovezi ale unui orgoliu de creator sau înseamnă ceva mai mult?
O anumită intenţie fondatoare se regăsește în aceste uriaşe farse culturale: Diploma bârlădeană ar fi reprezentat dovada unei activităţi economice atât de intense, încât ar fi fost atractivă pentru negustorii greci, cărora le-ar fi înlesnit taxele preferenţiale.
Inventarea unui domnitor moldovean ar fi modificat şi ea percepţia asupra genealogiei istorice. Cele două documente par să fi fost forjate din raţiuni patriotice destul de transparente.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.
Dar ce sens să fi avut un fals minor precum „descoperirea” de către Hasdeu a unui manuscris consemnând cântecul de luptă al lui Ștefan cel Mare, „alcătuit de însuşi marele domn în versuri româneşti […] cu ritmul poeziei româneşti din secolul al XIX-lea, dinainte de Eminescu”, cum îl demască istoricul P.P. Panaitescu?
Cel mai probabil că respectivul cântec (Ștefan, Ștefan, domn cel mare/ Seamăn pe lume nu are…) nu ar fi modificat datele istorice deja cunoscute.
Semnificaţia acestui fals este mult mai subtilă: el creează un principiu de continuitate cu istoria îndepărtată, oferă un „efect de real” și promisiunea unor rădăcini istorice.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Cu alte cuvinte, oferă o identitate națională și culturală.
Nu este de trecut cu vederea nici entuziasmul revoluţionar, idealist, pe care cântecul de luptă al unuia dintre cei mai iubiţi voievozi moldoveni trebuie să îl fi încurajat într-o naţiune a cărei autonomie a fost adesea problematică.
Să adăugăm și falsificarea atribuirii auctoriale a Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, text care, după știința mea, se predă încă în școală ca și cum ar fi fost scris de către Neagoe Basarab însuși, fără cea mai mică referință la falsul auctorial.
Este clar că există o diferență între efectul falsurilor „patriotice” amintite: în Cehia au stimulat o cultură națională, în România emulația a fost incomparabil mai mică.
Oricât de inutil ar fi acum să ne întrebăm cum ar fi stat lucrurile dacă „simulările” hasdeene ar fi avut acelaşi rezultat în cultura română, precum l-au avut echivalentele lor în cultura cehă, nu ne putem reţine cu totul de la proiecţii.
Cum ar fi arătat cultura română eliberată de complexul unei tradiţii recente şi minore, ce fel de produse ar fi oferit, pe ce fel de identitate şi tradiţie s-ar fi bazat, ce atitudine ar fi dezvoltat față de imitație?
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this