Cum a "dezvoltat" Liviu Dragnea satul românesc

Curtea de Conturi a României a dat publicității un Raport în care se spune că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a risipit miliarde de lei în 2013 și 2014 – ani în care la conducerea Ministerului s-a aflat actualul președinte al PSD, Liviu Dragnea.

Raportul – despre care ziarul Adevărul nota în 10 mai că este „ținut la secret” – afirmă că sistemul conceput de Dragnea pentru alocarea banilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost unul discreționar, bazat pe Ordine de ministru.

Programul ar fi fost gestionat atât de haotic, încât Curtea de Conturi nu are nici date din teren cu care să-l evalueze. O spune una dintre concluziile Raportului:

„Așa cum s-a constatat, PNDL nu are stabilite obiective prin actul normativ de aprobare, ceea ce a condus la imposibilitatea evaluării gradului de realizare a acestora. MDRAP deține unele analize, însă acestea se limitează la urmărirea numărului de obiective de investiții finalizate raportat la numărul celor finanțate.”

Aceste două fraze arată efectele „investițiilor” în valoare de peste 2 miliarde de lei realizate în 2013 și 2014 de Ministerul Dezvoltării Regionale.

*

Programul Național de Dezvoltare Locală era conceput pe trei paliere: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană și infrastructura la nivel județean.

Pentru aceste investiții, Ministerul Dezvoltării a rezervat în 2013 suma de 581 de milioane de lei (aproximativ 130 de milioane de euro). În 2014, suma a explodat: 2,4 miliarde de lei.

În același an – se spune în raportul Curţii de Conturi -, datoriile ministerului au crescut de la 2,4 la peste 7 miliarde de lei.

În cei doi ani, din fondurile PNDL s-au cheltuit, în total, peste 2,3 miliarde de lei.

Cum s-a desfășurat programul?

Inspectorii Curţii de Conturi notează că, practic, administrațiile locale trimiteau cereri de finanțare pentru diverse investiții, iar Liviu Dragnea le aproba finanțarea prin ordin de ministru.

N-au existat nici criterii precise de alocare, nici o strategie de cheltuire a banilor. Iată fragmentul în acest sens:

„Concluzia generală în urma misiunii de audit al performanței PNDL este că, în lipsa unei strategii naționale în domeniu și în contextul existenței unor carențe și/sau neconcordanțe legislative, PNDL nu a funcționat, în perioada 2013-2014, ca un program național.

PNDL a reprezentat inițial, în 2013, o sursă de finanțare a arieratelor (datorii restante – n.r.) de la nivelul UAT-urilor (unităţi administrativ-teritoriale – n.r.), provenite din derularea anterioară a altor trei programe de finanțare (în condițiile în care executivul nu și-a onorat obligațiile asumate), iar ulterior, în 2014, în lipsa unei abordări strategice, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local.”

Practic, raportul spune că, în 2013, administrațiile locale au folosit banii din PNDL pentru a plăti datorii care deveniseră restante de pe urma altor trei asemenea programe de dezvoltare.

Ce a mai constatat Curtea?

Ministerul Dezvoltării a gestionat aceste finanțări a căror valoare totală a fost de circa 2 miliarde de lei cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google Drive. Așa a fost monitorizat un Program Național de Dezvoltare.

Raportul Curții de Conturi subliniază riscurile de securitate ale acestei decizii:

„Această evidență electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate și întreținute printr-un mecanism bazat pe fișiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuții legate de derularea programului, realizându-se în practică o separație a atribuțiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător.

În absența unor note/decizii ale managementului, personalul nu a fost responsabilizat corespunzător, astfel că predarea-primirea documentelor / dosarelor pentru gestionarea PNDL s-a efectuat fără întocmirea unui proces verbal de predare-primire, iar documentele nu au fost inventariate, ordonate după anumite criterii, numerotate și opisate.

Existența mișcărilor de personal, desemnarea prin dispoziții verbale a responsabililor de județe pe perioade limitate, a generat reconstituirea cu dificultate a dosarelor aferente derulării PNDL, precum și imposibilitatea ordonării cronologice a documentelor, existând riscul de sustragere a unor documente sau rătăcire/pierdere a acestora ca urmare a gestionării defectuoase a dosarelor.”

În 2013 și 2014, se arată în raportul Curții de Conturi, Ministerul Dezvoltării nu a controlat nici măcar o singură investiție pe teren, la fața locului.

În plus, inspectorii spun că personalul care a coordonat evaluarea și alocarea banilor a fost insuficient, prost pregătit și lipsit de etică profesională.

„În perioada 2013-2014, MDRAP nu a efectuat verificări privind exactitatea şi realitatea datelor transmise de către beneficiarii PNDL.

La nivelul entității nu există un cod de conduită etică și profesională, care să conțină aspecte referitoare la: respectarea principiilor și valorilor etice în cadrul instituției, încurajarea personalului de a comunica preocupările în materie de etică, contribuția personalului de conducere la crearea unui mediu adecvat acestei comunicări.”

În urma controlului, în martie 2015 s-a înființat în cadrul MDRAP Direcția Etică, Integritate și Bună guvernare, prin includerea Serviciului Anticorupție în cadrul acesteia – „aspect care ar putea susține implementarea conformă a sistemului de control intern în cadrul entității”, subliniază, cu speranță, autorii raportului de control.

Liviu Dragnea a semnat uneori finanțări care ar fi trebuit realizate… în câteva zile.

„Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanțare și, respectiv, au fost încheiate contracte de finanțare pentru obiective de investiții noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanțare fiind astfel de doar câteva zile (până la finele anului); acest fapt nu reprezintă un mod economicos, eficient și eficace de alocare a fondurilor, în condițiile în care nu există timpul fizic necesar de derulare a contractelor și de utilizare a sumelor;”

Contractele de finanțare semnate inițial între Minister și administrațiile locale au fost suplimentate fără nicio verificare sau evaluare. Pur și simplu, primarii au cerut, iar Liviu Dragnea le-a dat, fără niciun criteriu de evaluare.

„Atât în anul 2013 cât și în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului inițial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare.

Restul sumelor, reprezentând suplimentări bugetare, au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare și fără a se relua procedura de alocare reglementată de OUG nr. 28/2013 pentru alocarea bugetului inițial.”

De fapt, întregul Program Național de Dezvoltare Locală a fost gândit ca o formă de finanțare mai ușoară decât prin fonduri europene.

„Domeniile de finanțare sunt diverse și, în unele cazuri, coincid cu cele eligibile și în alte programe finanțate din fonduri naționale sau europene.

Actele normative ce reglementează PNDL nu stabilesc condiționalități în ceea ce privește un prag maxim al finanțării pe categorii de lucrări / servicii / bunuri finanțabile și nici obligativitatea cofinanțării investițiilor din bugetul local sau din alte surse legal constituite.

PNDL este astfel un program ușor accesibil beneficiarilor, comparativ cu programele finanțate din fondurile europene.”

Raportul subliniază de mai multe ori lipsa de rigurozitate în alocarea banilor, care făcea, practic, ca Liviu Dragnea să fie stăpânul acestor fonduri, pe care le aloca prin Ordine de ministru.

Deși, anterior, administrațiile locale erau obligate să trimită propunerile de investiții prin intermediul Consiliilor Județene, o excepție introdusă în legislație în 2013 le-a permis să trimită direct Ministerului Dezvoltării. Criteriile de selecție, spune același raport, lipsesc aproape cu desăvârșire.

Astfel, în 2013-2014, Liviu Dragnea a acordat primăriilor și consiliilor județene, fără procedura legală, peste 1,5 miliarde de lei.

„Astfel: – în anul 2013, față de suma finală alocată și aprobată la finanțare, de 581.148 mii lei, suma alocată inițial și fundamentată prin Nota nr. 848/10.05.2013/DGI, în baza criteriilor de prioritizare, a fost de 386.169 mii lei; diferența între valoarea finală și cea inițială aprobată la finanțare la nivel de program, în sumă de 194.979 mii lei, reprezentând 33,55 % din valoarea finală aprobată, nu s-a fundamentat corespunzător în baza criteriilor de prioritizare;

– în anul 2014, suma alocată și aprobată inițial la finanțare a fost de 973.000 mii lei, iar suma finală aprobată prin ordin al ministrului a fost de 2.351.982 mii lei; diferența în sumă de 1.378.982 mii lei, reprezentând mai mult de jumătate (58,63%) din suma finală alocată în anul 2014, s-a aprobat la finanțare la cererea beneficiarilor și/sau în baza propunerilor consiliilor județene, nefiind reluată procedura de alocare prevăzută în OUG nr. 28/2013.

Fondurile nu au urmărit nevoile comunităților – spun autorii raportului -, ci, mai degrabă, ca acestea să ajungă la toate județele, într-o formă sau alta.

Să se dea câte puțin, să ajungă la toată lumea.

„Un caz aparte este județul Giurgiu care, deși se regăsește pe ultimul loc în ierarhia națională la indicatorul ‘Localități cu acces la alimentare cu apă’, precum și la indicatorul ‘Localități cu acces la canalizare’ și de asemenea, pe poziția 39 la indicatorul ‘Lungimea totală rețea drumuri’, a primit spre alocare, ca urmare a prioritizării, o sumă mai mică decât a celorlalte județe, cu poziții superioare în ierarhie pentru aceiași indicatori, respectiv 22.000 mii lei.

De asemenea, se constată o diferență semnificativă între propunerile de alocări inițiale și alocările finale aprobate în anul 2014, identificându-se o lipsă de consecvență față de abordarea inițială din punct de vedere al prioritizării obiectivelor de investiții. În condițiile în care prevederile OUG nr. 28/2013 precizează modul de efectuare a alocărilor numai pentru bugetul inițial al PNDL, în cazul suplimentărilor bugetare MDRAP nu a utilizat aceeași procedură de alocare a fondurilor publice cu aplicarea criteriilor de prioritizare.

Aceasta a generat o repartizare/alocare mult diferită față cea inițială, de exemplu pentru Jud. Harghita a fost aprobată suma finală de 45.156 mii lei, iar pentru Jud. Maramureș, suma finală de 61.388 mii lei lei, deși inițial, pe baza criteriilor de prioritizare suma alocată a fost aceeași, respectiv 25.000 mii lei.”

Faptul că fondurile de dezvoltare au fost alocate discreționar de Liviu Dragnea este subliniat de mai multe ori în raport. Uneori foarte explicit.

„Răspunsul la întrebarea ‘Asigurarea și repartizarea resurselor financiare s-a făcut cu respectarea unor criterii obiective, urmărindu-se creșterea performanței programului?’ este următorul:

Lipsa unui obiectiv clar definit al Programului, prin actul normativ de aprobare (strategic, de importanță națională), precum și utilizarea unor criterii de prioritizare neasumate prin hotărâre de guvern au determinat o abordare inconsecventă asupra repartizării resurselor financiare (de la finanțarea exclusivă a obiectivelor în continuare la finanțarea inclusiv a celor noi) și cu orientare spre nevoile beneficiarilor (la cerere, pe principiul primul venit, primul servit). MDRAP nu și-a asumat pe deplin rolul de entitate centrală cu atribuții de analiză și prioritizare a investițiilor.”

În fine, raportul – pe care îl puteți citi integral aici – notează că alocarea haotică a banilor s-a făcut în detrimentul angajamentelor luate de România la Uniunea Europeană și cu riscul declanșării procedurii de infringement.

„Aceasta a permis MDRAP să considere prioritate națională atât obiectivele de investiții din domeniul alimentării cu apă și a canalizării, cât și obiectivele de investiții din alte domenii de finanțare (infrastructură socio-educativă).

Acestă apreciere vine în contradicție cu angajamentul României ca, până în anul 2015, pentru sistemele de alimentare cu apă şi până în anul 2018, pentru sisteme de canalizare şi staţii de epurare, să asigure localităţilor din România conformarea la legislaţia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în caz contrar putând fi declanşată procedura de infringement.”