Context.ro: Centrele fantomă pentru victime ale traficului de ființe umane. Cum încearcă România să păcălească Comisia Europeană

Context

În timp ce România este principalul rezervor de victime pentru traficanții de persoane, Context.ro a descoperit că unele centre ale statului pentru cazarea și asistența victimelor traficului de ființe umane nu mai funcționează de ani de zile, chiar dacă ele apar într-o lege pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Majoritatea centrelor statului pentru cazarea și asistența victimelor traficului de ființe umane nu mai funcționează de ani de zile, deși sunt nominalizate într-o lege. Mai mult, România a indicat Comisiei Europene chiar această lege drept măsură de transpunere a unei directive UE ce obligă statele membre să ofere centre de specialitate victimelor. Și Agenția Împotriva Traficului (ANITP) din subordinea MAI a susținut în mai multe rânduri că centrele sunt operaționale.

Context.ro a descoperit că unele centre sunt închise chiar și de 13 ani, doar două sunt licențiate și niciunul nu e dedicat minorilor, în timp ce țara noastră este principalul rezervor de victime pentru traficanții de persoane. 

Deși au fost identificate oficial peste 3.300 de victime în ultimii cinci ani, centrele specializate ale statului au găzduit și asistat, în medie, câte trei victime pe an.

Cele mai multe victime ale traficului de ființe umane din UE sunt cetățeni români. Jumătate dintre victimele române identificate anual sunt copii, iar una din șapte victime minore provine din sistemul de protecție al statului. Majoritatea copiilor traficați sunt exploatați în scopuri sexuale. Iar organisme internaționale atrag atenția, de peste două decenii, că statul român nu protejează și nu sprijină victimele traficului de ființe umane, inclusiv prin faptul că nu dispune de suficiente centre și adăposturi specializate pentru acestea.

În iulie 2024 au intrat în vigoare modificările aduse la Directiva UE privind combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor. Termenul limită până la care statele membre trebuiau să transpună directiva modificată în legislația națională a fost 15 iulie 2026. 

Directiva UE obligă statele membre să ia „măsurile necesare pentru a se asigura că se acordă asistență și sprijin de specialitate victimelor în cadrul unei abordări centrate pe victime, care ține seama de dimensiunea de gen, de dizabilitate și de nevoile specifice ale copiilor”, totodată „să se asigure că victimele au acces la adăposturi și locuințe sigure, dotate pentru a răspunde nevoilor specifice ale victimelor traficului, pentru a îmbunătăți asistența și sprijinul acordate” acestora.

Până la data limită la care directiva trebuia transpusă, România a notificat Comisiei Europene 12 acte normative drept măsuri naționale de transpunere a directivei. Toate actele notificate au fost adoptate între 2001 și 2024, iar printre ele se află Legea privind prevenirea și combaterea traficului din 2001 cu modificările și completările ulterioare, care prevede centre de asistență și protecție pentru victimele traficului în nouă județe. 

Citește continuarea pe Context.ro