Conducători de renume mondial

Cu câteva zile înainte să-și dea demisia din funcția de ministru al Educației, Valentin Popa a semnat un Ordin (nr. 5110/2018) care schimbă complet modalitatea în care vor fi acordate, de acum înainte, titlurile de doctor în științe.

Astfel, nu va mai fi suficient ca doctorandul să susțină trei referate, iar teza să-i fie validată de o comisie de referenți și, mai apoi, de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Toți doctoranzii vor fi obligați ca, în cei trei ani legali de studiu, să publice articole de specialitate în reviste științifice. Criteriile diferă de la domeniu la domeniu, la fel și tipul de reviste indicate în Ordinul ministerial.

Dintre toate cele 35 de domenii doctorale omologate în România prin tot atâtea comisii de specialitate ale CNATDCU, cel mai mare semn de întrebare îl ridică domeniul Științe militare, Informații și Ordine publică, fiindcă aici au fost descoperite cele mai multe teze plagiate.

Tezele din acest domeniu au fost susținute la universități ale unor instituții de forță: Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" (ANIMV) − subordonată SRI, Academia de Poliție − subordonată Ministerului de Interne, și Universitatea Națională de Apărare "Carol I" − subordonată Ministerului Apărării.

De acum înainte, doctoranzii de la aceste trei instituții vor fi obligați să publice articole științifice împreună cu conducătorii lor de doctorat.

O explicație oficială, furnizată de cei care au luat această decizie bizară, nu există. Este limpede însă că semnarea mai multor articole și studii ar putea ridica indicele Hirsch al conducătorilor de doctorat de la universitățile militare.

Recunoscut la nivel internațional, indicele Hirsch măsoară productivitatea științifică, pe baza numărului de lucrări citate de alți cercetători.

Mai multe articole sau studii publicate pot aduce mai multe citări și, automat, un indice Hirsch mai mare.

Acest indice este folosit în mediul academic pentru evaluări, promovări sau pentru acordarea de fonduri necesare cercetării.

Marea majoritate a conducătorilor de doctorat din domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică au un indice Hirsch care e irelevant atât în raport cu această calitate, cât și cu gradul de profesor universitar.

Noile standarde minimale pentru acordarea titlului de doctor adoptate de Ministerul Educației se vor aplica începând cu generația doctoranzilor admiși în anul universitar 2018-2019.

Valentin Popa a demisionat după 8 luni petrecute la șefia Ministerului Educației. Foto: Lucian Muntean

Un doctorand trebuie să publice minimum două articole împreună cu îndrumătorul

Standardele minimale pentru acordarea titlului de doctor au fost aprobate de ministrul Valentin Popa în data de 17 septembrie 2018. Zece zile mai târziu, acesta demisiona din fruntea ministerului, după un mandat scurt, dar intens contestat.

Criteriile au fost stabilite de către cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, care corespund câte unui domeniu de doctorat, iar mai apoi au fost aprobate de Ministerul Educației.

Aceste standarde ar trebui să risipească discuțiile din spațiul public despre studiile doctorale din România, dar mai ales despre modalitatea în care se acordă titluri de doctor.

Standardele diferă de la un domeniu la altul, existând diferențe foarte mari între disciplinele umaniste, unde cerințele sunt scăzute, și științele exacte, unde criteriile sunt foarte ridicate.

Cel mai mult au atras atenția standardele stabilite pentru domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică, de unde provin zeci de teze devoalate de presă în ultimii trei ani ca fiind plagiate.

Motivele pentru care toți ochii au fost pe criteriile acestui domeniu sunt simple:

  • în România există doar trei universități militare care acordă titluri de doctor: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare;
  • majoritatea referenților din comisiile de susținere provin de la cele trei universități, fiind vorba, practic, despre o "afacere" cu circuit închis;
  • membrii Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică a CNATDCU, care are în atribuții evaluarea acuzațiilor de plagiat, provin exclusiv din aceste universități;
  • la această Comisie există foarte multe sesizări nesoluționate privind teze plagiate, suspiciunea legată de nerezolvarea lor fiind dată tocmai de opacitatea sistemului militar;
  • acordarea de doctorate în domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică a lăsat impresia de validare a apartenenței la o anumită castă.

Criteriile stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 5110/2018 pentru domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică prevăd următoarele:

1. publicarea a minimum patru articole în calitate de prim-autor / autor corespondent / coautor, dintre care:

a) minimum două articole împreună cu conducătorul de doctorat;

b) minimum trei articole de specialitate în reviste (cu sistem de peer review), indexate în minimum două baze de date internaționale;

c) cel puțin un articol în volumele unor conferințe naționale și internaționale în domeniu, dovedite prin programul conferinței.

"Cerința nu are corespondent în sistemele academice serioase"

O serie de profesori universitari cu o reputație solidă atrag atenția asupra criteriilor minimale stabilite pentru domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică.

Sociologul Gabriel Bădescu, profesor universitar la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, este de părere că se poate ajunge la situații de exploatare a doctoranzilor:

"Cerința acestei comisii ca doctorandul să publice cel puțin două articole împreună cu coordonatorul de doctorat nu are nicio justificare științifică, neavând corespondent în sistemele academice serioase, și poate fi ușor sursa unor abuzuri la adresa doctorandului".

Profesorul universitar Gabriel Bădescu, de la Facultatea de Științe Politice a UBB. Sursa foto: Facebook

Academicianul Viorel Barbu, fost președinte al CNATDCU, are o poziție chiar mai tranșantă. El consideră că există riscul să se ajungă la teze cu autori multipli dacă unele părți din lucrare vor fi publicate de conducători împreună cu doctoranzii lor.

"Singura explicație posibilă ar fi aceea că îndrumătorul științific ar trebui să fie recompensat pentru contribuția sa la realizarea tezei, dar acest fapt contravine însuși principiului că teza trebuie evaluată doar având în vedere contribuțiile proprii ale doctorandului", spune academicianul Viorel Barbu.

El mai afirmă că îndrumătorul de doctorat nu este colaboratorul doctorandului, ci doar coordonatorul său.

"Oricum, practica academică internațională este ca îndrumătorul doctorandului să se abțină de la publicarea unor lucrări comune cu acesta tocmai pentru a evita confuziile privitoare la contribuția reală a candidatului în elaborarea tezei", mai susține Viorel Barbu.

Antropologul Mihai Coman, profesor emerit al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, atrăgea atenția, într-un articol publicat pe site-ul edupedu.ro, asupra faptului că prin această decizie sunt afectate drepturile de autor ale doctorandului.

"Doctorandul este obligat să împartă (cedeze) dreptul de autor cu cel care îi este coordonator științific. Sau poate e vorba doar despre munca de echipă!", scria, ironic, Mihai Coman.

Tot profesorul Coman este cel care a adus în discuție posibilitatea ca productivitatea științifică a conducătorilor de doctorate să crească semnificativ din moment ce vor publica împreună cu doctoranzii lor.

Pe lângă domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică, mai există trei domenii în care se aplică acest criteriu:

  • Chimie,
  • Inginerie Chimică, Inginerie Medicală, Știința Materialelor și Nanomaterialelor și
  • Inginerie Mecanică, Mecatronică și Robotică.

"În plan imediat, un coordonator științific care are 8 doctoranzi (cifra fixată de cadrul legal), din care (să zicem) patru publică într-un an câte un articol în reviste ISI, va beneficia de o creștere a indicilor de măsurare a performanțelor sale academice cu N unități (în funcție de coeficientul de indexare al revistelor în cauză)", consideră profesorul Coman.

El mai afirmă că un conducător care publică împreună cu doctoranzii săi "beneficiază de un avantaj competitiv nemeritat" în raport cu un coleg care "publică doar ce a cercetat singur".

Productivitatea și relevanța științifică sunt măsurate prin indicele Hirsch, pe baza numărului de lucrări citate de alți autori.

Indicii Hirsch ai conducătorilor din cele trei universități militare

Am decis să calculăm indicele Hirsch al tuturor conducătorilor de doctorate de la cele trei universități militare: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare.

Calculul l-am realizat cu ajutorul platformei Google Scholar, iar în cazul profesorilor care nu au profil pe Google Scholar, am folosit softul Publish or Perish.

Rezultatele nu sunt surprinzătoare: mulți dintre ei, deși conduc doctorate de peste 10 ani, au un indice Hirsch de cadru didactic aflat la început de carieră.

La Academia SRI, în urma multiplelor dezvăluiri despre cazurile de plagiat, școala doctorală funcționează la cota de avarie.

În acest moment, trei profesori asigură funcționarea școlii doctorale a ANIMV, după ce Gabriel Oprea, Gheorghe Toma, Constantin Onișor, Cristian Troncotă și Constantin Romanoschi au fost forțați să plece.

Profesorul Gheorghe-Teodoru Ștefan, unul dintre cei trei conducători de doctorat rămași în Academia SRI, are indicele Hirsch zero.

*

Academia de Poliție are două școli doctorale, una în Drept, cealaltă în Ordine Publică și Siguranță Națională.

Dacă, la Drept, patru dintre cei șapte conducători de doctorate au un indice Hirsch egal sau mai mare de 5, la Școala doctorală în Ordine Publică și Siguranță Națională lucrurile stau de-a dreptul dramatic.

Doar 4 dintre cei 17 conducători de doctorate au un indice Hirsch egal sau mai mare de 5.

Patru conducători de doctorate de la Școala doctorală în Ordine Publică și Siguranță Națională a Academiei de Poliție au indice Hirsch zero, ceea ce înseamnă că nu au scris niciun articol sau studiu relevant.

Printre îndrumătorii cu Hirsch zero se numără și Claudiu Țupulan, cel care a încercat să îi scape de acuzația de plagiat atât pe fostul ministru Petre Tobă, cât și pe primarul orașului Voluntari, Florentin Costel Pandele.

Ulterior, Țupulan a fost el însuși acuzat de plagiat.

*

La Universitatea Națională de Apărare, lucrurile stau la fel de trist ca la Academia de Poliție sau la Academia SRI.

Doar 5 dintre cei 35 de conducători de doctorat au un indice Hirsch mai mare sau egal decât 5.

*

În celelalte trei domenii în care s-a decis ca doctoranzii să publice împreună cu conducătorii [(1) Chimie, (2) Inginerie Chimică, Inginerie Medicală, Știința Materialelor și Nanomaterialelor și (3) Inginerie Mecanică, Mecatronică și Robotică], lucrurile stau complet diferit.

Conducătorii de doctorat de la Facultatea de Chimie a Universității din București au indici uriași în comparație cu cei întâlniți la Științe Militare, Informații și Ordine Publică.

De exemplu, cel mai mare indice Hirsch al unui conducător de la universitățile militare (11) este mai mic decât cel mai mic indice Hirsch al unui conducător de doctorat de la Facultatea de Chimie a Universității din București (12).

În ciuda acestei observații, cele două domenii nu se pot compara.

*

Standardele minimale pentru acordarea titlului de doctor au fost stabilite de fiecare comisie de specialitate din cadrul CNATDCU.

Membrii Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică, cu două excepții, au un indice Hirsch irelevant.

De exemplu, președintele Comisiei, profesorul universitar Ioan Crăciun, are indicele Hirsch 1.

Contactat de PressOne, profesorul Ioan Crăciun respinge ideea că îndrumătorii de doctorat ar putea profita de munca doctoranzilor prin publicarea la comun a unor articole:

"Am considerat că conducătorul de doctorat este cel care gestionează lucrarea din punct de vedere academic și că este ancorat în mai multe forumuri academice care permit diseminarea cercetărilor științifice, și atunci cooptarea doctorandului în realizarea unor articole comune înseamnă ca conducătorul de doctorat să-l tragă pe doctorand după el".

Referitor la creșterea indicelui Hirsch a conducătorului prin publicarea unui număr mare de studii într-un timp relativ scurt, profesorul Crăciun recunoaște că aceasta va fi o consecință clară, de necontestat:

"Într-adevăr, dacă verifici indicele Hirsch, pare că oamenii nu au scris, că nu au relevanță".

Totuși, el susține că în Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU se fac eforturi pentru creșterea calității conducătorilor de doctorat:

"Aici avem o problemă, și e un punct de vedere personal, nu al președintelui de comisie CNATDCU".

"Cantitate în detrimentul calităţii"

Standardele adoptate de Minister sunt contestate, în totalitatea lor, de mai mulți profesori din țară și străinătate.

Sociologul Gabriel Badescu (indice Hirsch 13) susține că impresia de ansamblu este că numărul minim de articole este ridicat la unele comisii, "insistându-se prea mult pe cantitate în detrimentul calității".

El consideră că, deși doctoranzii vor fi stimulați să scrie mult, aceștia ar putea să-și trimită textele unor reviste care "publică rapid și puțin selectiv".

Maria Bucur (indice Hirsch 12), profesoară la Indiana University (SUA) și membră în Comisia de Științe Sociale din CNATDCU, afirmă că standardele sunt "destul de inegale, dacă este să comparăm diferite discipline".

Ea spune că în Statele Unite nu există acest tip standardizat de publicare a unuia sau a mai multor articole în vreo revistă și nici obligativitatea participării la vreo conferință pentru a primi titlul de doctor:

"În SUA, a obține doctoratul se leagă de participarea într-un program doctoral cu rezultate superioare (la materiile luate, la examenele preliminare și apoi la susținerea tezei de doctorat, la cercetarea de teren)", afirmă profesoara, specializată în gender studies.

Maria Bucur mai susține că ceea ce contează pentru realizarea unui doctorat este:

  • o cercetare originală, cu metodele și în spațiul epistemic al disciplinei respective;
  • încorporarea în teză a cunoașterii din acea disciplină, pe acea temă;
  • dezvoltarea unui argument articulat clar și persuasiv despre cercetarea efectuată, care să demonstreze de ce această cercetare are semnificație pentru cunoașterea globală din acea disciplină.

Bogdan Voicu (indice Hirsch 19), cercetător la Institutul pentru Calitatea Vieții al Academiei Române, ne-a declarat că prezența standardelor nu rezolvă problemele de fond ale școlilor doctorale de la noi.

El consideră că plagiatele descoperite până acum sunt o consecință a faptului că doctoranzii nu sunt efectiv coordonați de îndrumătorii lor, că temele sunt în afara ariei de competență a coordonatorului, iar referenții nu au experiență de cercetare și publicare pe tema respectivă, și nici expertiză în metodele folosite.

Academicianul Viorel Barbu (indice Hirsch 42) susține că ideea de a impune standarde pentru acordarea titlului de doctor este nepotrivită.

"Obligația de a publica în reviste cotate ISI a unor rezultate din teza de doctorat este o normă care nu se regăsește – după știința mea – în niciun alt sistem academic. Practica internațională este de a publica rezultatele din teză după susținere, și nu înainte", susține profesorul Barbu.

El spune că singurul standard pentru acordarea titlului de doctor este "calitatea tezei, dovedită prin noutate, originalitate și rigoare științifică".

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează