Concurs controversat pentru șefia Spitalului Județean din Satu Mare. O candidată susține că a fost scoasă din joc pentru a avea drum liber „omul agreat politic”

Valentin Șchiopu

Redactor

În mai multe spitale mari din țară se organizează în această perioadă concursuri pentru ocuparea funcției de manager. Miza e controlul asupra semnăturii managerilor acolo unde interesele celor care dețin puterea pun pe plan secund performanța instituțiilor spitalicești. Iar spitalele județene se numără printre principalii angajatori în multe dintre județele României și au bugete considerabile.

La Satu Mare, concursul pentru ocuparea postului de manager la Spitalul Județean de Urgență a generat un scandal care a ajuns în justiție. Tribunalul Satu Mare a decis suspendarea concursului până la soluționarea acțiunii în fond, după ce unul dintre candidați, Marcela Papici, a sesizat încălcări ale legii în felul în care Consiliul Județean l-a organizat.

Marcela Papici a condus spitalul timp de un an și jumătate, în perioada iunie 2015 - decembrie 2016. A candidat și acum, dar a fost descalificată după evaluarea dosarelor. Spune că în procedura de organizare și desfășurare a concursului a fost introdusă special, peste criteriile impuse de lege, o condiție de participare, pentru a-i invalida candidatura și a-l lăsa fără concurență pe actualul manager al spitalului, Adrian Marc, în funcție din 2017.

Marcela Papici se referă la obligativitatea de a avea doi ani de experiență în managementul unor unități cu paturi, ea având doar 18 luni. Mai mult, aceasta susține că Marc n-ar fi putut candida, în mod normal, nici acum, nici în urmă cu 4 ani, neavând studiile necesare (de medicină, juridice sau economice), fiind de formație biolog.

Inițial, în regulamentul concursului publicat pe 12 martie de CJ Satu Mare se specifica faptul că se pot înscrie persoane care vor prezenta dovada că au absolvit o facultate. Oricare facultate, și nu doar cele care implică studii medicale, juridice sau economice așa cum cere legea. Papici a sesizat Ministerul Sănătății.

Câteva zile mai târziu, președintele CJ Satu Mare, Pataki Csaba, dădea o dispoziție prin care modifica regulamentul și publica o erată pe site-ul instituției pe care o conduce. Impunea obligativitatea studiilor medicale, juridice sau economice, dar adauga o exigență: experiență de cel puțin 24 de luni la conducerea unui spital.

Dosarul Marcelei Papici a fost respins, iar aceasta a dat în judecată Consiliul Județean și Consiliul de Administrație al Spitalului.

Reprezentanții autorităților din Satu Mare spun că dosarul lui Marc este complet și că criteriul experienței a fost introdus în contextul pandemiei. E nevoie de manageri rutinați pentru a gestiona noile realități sanitare, susțin aceștia, deși nicăieri la spitalele din țară nu s-a mai impus acest criteriu de departajare, suplimentar față de cele prevăzute de lege.

„Poți avea anumite studii de bază și ulterior alte studii absolvite. Adrian Marc a îndeplinit aceste condiții de studii, aspect care rezultă indubitabil din dosarul dânsului. Mai departe, un act normativ nu se emite pentru sau împotriva cuiva. E o chestiune de ușor egoism să crezi că totul se învârte în jurul tău. Lumea nu se învârte în jurul doamnei.

Președintele Consiliului Județean a emis regulamentul de concurs și a considerat că în situație de pandemie e nevoie de cineva cu experiență managerială. Noi am analizat dosarele în funcție de această dispoziție emisă de autoritatea în subordinea căreia se află spitalul”, a declarat avocatul Ștefan Ressler, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului și președintele comisiei de concurs.

Dr. Daiana Voiculescu: „Baronii din Sănătate au moștenit sistemul de la părinții și socrii lor, personaje bine poziționate în lumea lui Ceaușescu”

Confesiunea unui medic român care lucrează la New York. A emigrat în anii '90, după ce a refuzat să dea șpagă 7.000 de dolari pentru un post la spitalul condus pe atunci de Sorin Oprescu. În prezent e profesoară la New York University Grossman School of Medicine și e directoarea Departamentului de Terapia Durerii la Spitalul Bellevue.

Confuzia din lege privind medicina alternativă le permite negustorilor de vise să se îmbogățească nestingheriți. Colegiul Medicilor: „Ei profită de acest haos. Se dau doctori și tot felul de specialiști”

PressOne a încercat să afle care este cadrul legal în care funcționează firmele ce oferă servicii de medicină alternativă. Am descoperit un haos legislativ și un vid de autoritate care le permit antreprenorilor din domeniu să vândă speranțe fără să-i tragă nimeni de mânecă.  

Marcela Papici crede, în schimb, că lumea se învârte în jurul oamenilor agreați politic și că din acest motiv a fost scoasă din joc, pentru a-i asigura "omului casei" un concurs fără turbulențe.

Ea însăși a făcut politică: a trecut de la PNL la ALDE, pentru ca în decembrie să candideze ca independetă pentru un loc în Camera Deputaților. A fost viceprimar în Satu Mare, poziție pe care a părăsit-o în 2015 pentru cea de manager al Spitalului Județean de Urgență. Pe când era managerul spitalului, numele Marcelei Papici a apărut într-un dosar instrumentat de DNA care viza și felul în care a condus unitatea medicală. Suspiciunile erau legate de acordarea unor contracte din bani publici unor firme de partid apropiate de ALDE. N-a fost trimisă în judecată, dar a fost concediată la începutul lui 2018 la recomandarea Consiliului de Administrație al Spitalului.

Acum, susține că e împiedicată să participe la un concurs printr-o "clauză" discriminatorie.

- Ați dat în judecată Consiliul Județean Satu Mare, spitalul și comisiile care au gestionat concursul pentru funcția de manager. Care e stadiul procesului?

- În condiții normale, conform calendarului, astăzi ar fi trebuit să aibă loc susținerea lucrării în fața comisiei de concurs, iar acest lucru am cerut să fie suspendat, prin instanță. Instanța a aprobat întru totul solicitarea noastră. S-a suspendat concursul până la pronunțarea unei decizii pe fond. În paralel, am depus o solicitare de anulare a întregului concurs. Din punctul nostru de vedere s-a eludat legea într-o primă fază, când s-a publicat un regulament care nu respecta prevederile ei, și pe urmă s-au stabilit condiții discriminatorii care sunt incriminate inclusiv de legislația europeană. Organizatorii concursului au găsit de cuviință să-mi refuze dosarul. În condițiile în care au acceptat dosarul unui alt candidat care nu întrunește condițiile impuse în mod obligatoriu de legislația în vigoare.

- Vă referiți la studiile lui?

- Pregătirea managerului sau persoanei care poate să candideze pentru postul de manager trebuie să fie, conform legii, în domeniul studiilor juridice, economice sau medicale. Or biolog, în România, nu e echivalent cu medic, economist sau jurist.

- Bine, dar dânsul a obținut acest post prin concurs și în 2017. Cum a fost posibil?

- Și la acel moment condițiile i-au fost create în mod special, pentru că și atunci, conform legii, era o obligație ca studiile să fie cele care sunt valabile și astăzi. În trecut, comisia de concurs a făcut același lucru pe care l-a încercat și acum, și anume să eludeze legea. În regulamentul de concurs, în loc de studii medicale, economice sau juridice au solicitat doar studii universitare de lungă durată. Asta prevedea legea doar până la momentul decembrie 2016 când a apărut ordonanța 1520 cu privire la condițiile în care se pot organiza concursuri pentru ocuparea postului de manager persoană fizică, atât la spitalele din rețeaua proprie a Ministerul Sănătății, cât și la cele din subordinea autorităților județene și locale.

Tot ceea ce spun se probează public. Există anunțul din data de 12 martie, publicat pe site-ul CJ și pe site-ul spitalului, în care se vede clar că cerințele sunt conform vechii legislații, abrogate în decembrie 2016. În data de 18 martie se publică o erată în care înlocuiesc criteriul legat de studii cu ceea ce solicită legea în mod imperativ. Dar adaugă o condiție pe care noi o găsim discriminatorie, iar instanța pe fond se va pronunța la un moment dat.

- Și anume aceea că un candidat ar fi trebuit să aibă doi ani de experiență la conducerea unui spital.

- Doi ani de experiență în managementul unităților cu paturi, în condițiile în care nicăieri în țară nu s-a mai solicitat această condiție. Comisia a considerat că este dreptul ei să modifice regulamentul-cadru. Într-adevăr, legea vorbește despre un regulament cadru care poate fi îmbunătățit ca să zic așa, conform unor particularități. Pentru că au invocat contextul pandemic puteau să solicite un medic epidemiolog de exemplu, puteau să solicite un infecționist. Atunci aș fi înțeles că sunt influențați de contextul pandemic.

Dar atâta vreme cât Consiliul Județean și comisia de concurs aveau acces la dosarul meu, pentru că eu am fost manager al spitalului înainte de a intra în concediul de maternitate, ei știau că vechimea mea este de doar un an și jumătate lucrați în spital. Un an și jumătate lucrați în spital pentru că eu pe urmă am intrat în concediul de îngrijire a copilului, iar conform legislației din România acest concediu e considerat vechime în muncă și experiență profesională. N-au ținut cont de aceste lucruri.

- De ce credeți că n-au dorit să vă lase să intrați în concurs și să vă prezentați planul de management?

- E o întrebare pe care trebuie s-o adresați comisiei de concurs. Și eu sunt curioasă ce vor răspunde. Îi va întreba și instanța. Comisia de soluționare a contestațiilor a publicat un proces verbal în urma căruia menține decizia comisiei de concurs: mie îmi resping dosarul, iar contracandidatului îi mențin dosarul. Apare un singur paragraf, în care se spune că s-a ajuns la concluzia că se întrunesc cumulativ, citez, „toate condițiile impuse din regulamentul de concurs”. Din punctul nostru de vedere, contracandidatul meu nu întrunea cumulativ toate condițiile impuse de legislație. Mai mult, n-o întrunea pe cea stabilită ca imperativ de legislația în vigoare, cea legată de studii.

- În trecut, când erați managerul spitalului, numele dvs. a apărut într-o anchetă a DNA, iar ulterior au existat niște proccese cu instituția.

Pe care le-am câștigat cu cheltuieli de judecată. Partea care mă avantajează în această discuție este că, după ce am plecat de la spital, toate controalele, indiferent că au venit de la Corpul de control al MS, de auditurile de la CJ sau Curtea de Conturi, nu mi-au putut imputa absolut nimic. Absolut nimic.

Asta dovedește că mi-am făcut treaba și bine, și corect, și conform legii. Oamenii de genul acesta, din păcate, în România nu-s nici iubiți, nici doriți.

Se căutau vinovați pentru niște sume cheltuite mai puțin corect din punctul de vedere al Curții de Conturi. S-au gândit ei că eu aș putea fi vinovatul de serviciu, dar instanța le-a arătat că nu e așa.

Pe mine m-au demis în decembrie 2016 și au reușit să organizeze un nou concurs după 9 luni de zile. În perioada aceasta au avut patru manageri, până au reușit să și-l stabilizeze pe cel pe care și-l doresc acum din nou.

Eu am făcut un proiect de management (n.r. - a doua etapă a concursului, după evaluarea dosarelor), mi-ar fi plăcut să ajungă public pentru că mă mândresc cu el. Nu mi-ar fi teamă de un concurs pe bune cu 100 de candidați, în fața oricărei comisii din țara asta, pentru că știu exact ce stăpânesc. Am scris proiectul aplicat și bazat pe hârtiile care mi s-au pus la dispoziție. Din păcate, și e o problemă a sistemului, depinzi tot de ei ca să faci planul de management pentru că ai nevoie de niște documente de la spital.

Mi s-au dat doar 70 la sută din documentele pe care le-am cerut. În aprilie mi se spunea că instituția nu are buget pe anul 2021. Acesta era un document extrem de important. Un altul, ca să ai o viziune corectă asupra momentului în care se află spitalul și care ar putea fi planul de dezvoltare, viza resursele umane. Atâta vreme cât cele mai mari cheltuieli dintr-o unitate spitalicească cu paturi sunt cheltuielile salariale mi se pare important să știi, când faci un plan de management, de la ce anume pornești: câți angajați ai, medici, asistenți, brancardieri, infirmieri, femei de serviciu, personal administrativ. Am solicitat să mi se pună la dispoziție statul de funcții, organigrama și gradul de ocupare a posturilor. Din păcate, aceste informații mi-au fost oferite trunchiat, fiind un capitol pe care astfel nici nu l-am mai abordat în proiectul meu de management.

- Insistați pe sintagma de agreat politic...

- Eu sper că sunteți suficient de conectat cu realitatea ca să vă dați seama că nu sunt singura care insistă. Din păcate, vedem peste tot oameni care trec prin experiențe în care sunt buni doar dacă sunt agreați.

E un drept constituțional acela de a participa la un concurs pentru care ai competențe? Este.

Sunt atât de evidente motivele pentru care nu m-au vrut pe mine ca persoană.

Ceea ce oarecum denotă că noi toți, ca societate, întreaga comunitate, ne-am împăcat cu gândul că poți ocupa un post public doar în măsura în care ești agreat de putere. Ei, eu nu sunt dispusă să mă împac cu gândul acesta. Cât ține de mine, voi încerca să dovedesc că nimeni n-ar trebui să se împace cu gândul acesta, pentru că nu e țara lui Papură Vodă.

- Și dumneavoastră ați ajuns manager de spital, prin pârghii politice. Erați viceprimar în Satu Mare și ați fost numită la Spitalul Județean. Nu putem vorbi de același traseu, că ați fost agreată politic?

- Doar în măsura în care cunoașteți cu adevărat toată povestea putem vorbi de similitudini dintr-un anumit punct de vedere. Ar trebui să știți istoricul spitalului, cum a fost spitalul când l-am preluat eu și de ce am ajuns eu să-l preiau. Pe oricine întrebați, nu va considera trecerea dintr-un post de viceprimar într-unul de manager de spital drept un progres. Am acceptat atunci pentru că spitalul a fost într-un impas timp de o lună. Nu avea manager, fostul manager își dăduse demisia și fusese de negăsit pentru 30 de zile, perioadă în care Consiliul Județean a încercat să identifice manageri începând cu medici, cei de la Casa de Asigurări de Sănătate, de la DSP. Pot să probez și să indic persoane care să confirme ceea ce spun. Spitalul era într-o situație absolut dezastruoasă, avea 15 milioane de lei noi arierate, 42 de procese pe rol cu furnizori de materiale sanitare și de medicamente. Și un contract cu Casa cam la 80 la sută din cât s-ar fi putut realiza.

Nu a vrut nimeni să preia spitalul. La momentul în care am acceptat lucrul acesta, am făcut-o pentru că am considerat că e o datorie să fac pasul acesta. Și eu fusesem implicată în a identifica pe cineva care să accepte să preia conducerea spitalului. Așa am ajuns managerul Spitalului Județean, dar mai important e ce am reușit să fac din această postură.

Nu știu în ce măsură sunteți familiarizat cu ceea ce înseamnă acreditarea unui spital, un proces care în primă fază a ținut cinci ani. Eu când am preluat trecuseră deja patru ani și două luni și totuși în mai 2016 am reușit performanța de a acredita Spitalul Județean de Urgență Satu Mare. Întrebați-i pe cei din domeniu și o să vă confirme că nu e deloc puțin lucru. Am reușit să plătesc datoriile, am reușit să cumpăr aparatură radiologică de peste 10 milioane de lei, am reușit să aduc un angiograf, pentru prima oară județul Satu Mare a avut un angiograf de 650.000 de euro dintr-un proiect cu fonduri nerambursabile. Am reușit să angajez 17 medici, pe vremea în care salariile lor erau de 3-4.000 de lei și era o mare performanță să reușești să-i aduci. Am renovat 6 secții ale spitalului, toate astea într-un an și jumătate.

- De ce ați căutat de-a lungul timpului o umbrelă politică, pentru ca în 2020 să candidați independent?

- Am fost membru de partid până-n 2016, moment în care mi-am dat demisia din partid și din toate funcțiile pe care le-am ocupat. A fost momentul în care am considerat că toate principiile mele nu mai coincid cu cele ale conducătorilor partidului din care făceam parte.

Da, am candidat independent în 2020 tocmai pentru că nimeni nu credea că un independent poate realiza un număr de voturi care măcar să-l plaseze într-o poziție de care să nu-i fie rușine. N-am niciun motiv de care să-mi fie rușine, la nivel de țară am fost pe locul 6, iar la nivel de județ am bătut partide și asocieri de partide, după ce am obținut mai multe voturi decât ALDE+ProRomânia, decât PMP. Mai mult, mi-am recuperat cheltuielile electorale în procent de sută la sută. Ca independent, aproape 3.000 de voturi la alegeri parlamentare nu e deloc puțin.

E un sistem atât de putred și de bolnav. Am văzut lucrurile acestea și când am fost în mijlocul lui. Am intrat în politică în momentul în care, în 2011, prietena mea cea mai bună cu care am implementat proiecte de 400.000 de euro într-o grădiniță de stat, fonduri nerambursabile, a fost nevoită să demisioneze de la o zi la alta pentru că nu a vrut să semneze o adeziune la PDL. Pentru mine a fost un șoc atât de mare! Aveam vreo 30 și ceva de ani și-mi spuneam că nu se poate, că politica nu poate fi așa o porcărie și să influențeze la modul acesta viețile oamenilor. Femeia aceasta e o profesionistă desăvârșită și nu avusese niciun fel de parti-pris. A luat grădinița aceea când era o hazna și a făcut din ea o bijuterie. Și dintr-odată i s-a cerut înregimentarea.

Eu am ales PNL-ul pentru că crezusem că vine cu doctrina care mi se potrivește cel mai bine. Cumva, intrasem în politică tocmai pentru a lupta împotriva PDL-ului pentru ce i se întâmplase prietenei mele. Câțiva ani mai târziu, la București, în sala mare, când s-a votat pentru fuziunea dintre PNL și PDL, eu am votat împotrivă. Eu și încă doi delegați. Evident că a doua zi ne-au dat afară.

Așa am ajuns în ALDE-le lui Tăriceanu unde am stat până ce Tăriceanu și Meleșcanu au început să se porcăie pe Facebook. Dacă se ajunsese până într-acolo, am considerat că e mai bine să-mi dau demisia și să ies din modul acesta de a face politică.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€