REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Faptul că se au una pe alta, prin intermediul Rețelei învingătoarelor, este o formă de impact a rețelei dezvoltate de cei de la A.L.E.G. Foto: Ana Coleasa, A.L.E.G.

Comunitatea învingătoarelor: „Cu ajutorul femeilor în situații similare am înțeles că nu eu sunt vinovată dacă el se înfurie”

„Nu e niciodată atât” e o frază cu care Maria a rămas de la întâlnirile despre relații sănătoase ale organizației A.L.E.G (Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen) la care a participat la scurt timp după ce, la 57 de ani, a decis să iasă din relația abuzivă care i-a marcat viața. „Nu e niciodată atât” a făcut-o să înțeleagă că nu este vina ei că a fost victima violenței domestice timp de 30 de ani, că nu este vina ei pentru că soțul o jignea și lovea. 

Sentimentul de vină pe care l-a strâns în acești ani grei a chinuit-o și e și e dificil să scapi de el atunci când ai supraviețuit violenței. La grupul online de sprijin, numit Relații sănătoase, pe care Maria l-a finalizat, a învățat să facă pace cu vina, să-și recunoască emoțiile și să înțeleagă diferențele dintr-o relație toxică și una sănătoasă. 


A.L.E.G a fondat, în 2018, Comunitatea învingătoarelor (Șieureușesc.ro), un proiect de sprijin emoțional pentru supraviețuitoarele violenței domestice. Este acum activ în Sibiu, orașul unde organizația activează de 20 de ani, și în București, Brașov, Cluj și Satu Mare, unde are sprijinul altor organizații sau comunități locale. Iar intenția pe termen lung este să devină național.

În aceste orașe, cu sprijinul psihologilor, supraviețuitoare ale violenței primesc consiliere și sprijin emoțional și învață să susțină alte femei în situații similare. Uneori asta înseamnă să aibă grijă de copiii unei femei atunci când ea se duce în instanță la procesul pentru obținerea ordinului de protecție, alteori înseamnă că însoțesc o femeie la secția de poliție să facă o plângere penală. Uneori vorbesc public, în presă și la evenimente publice, despre cum au reușit să iasă din relațiile abuzive ca să inspire alte femei.

 

Foto: Ana Coleasa, A.L.E.G.

Comunitatea învingătoarelor s-a dezvoltat în București, în 2019, cu ajutorul unei finanțări de trei ani a companiei IKEA în valoare de 420.450 de lei., prin Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen, administrat de Fundația Comunitară București.

Finanțarea a permis organizației din Sibiu și partenerului său, Asociația Anais din București, să finanțeze grupul de sprijin și în Capitală. Însă ce a mai făcut o astfel de finanțare pe termen lung a fost să ofere unei organizații mici stabilitate și energie pentru dezvoltarea unor astfel de ancore de sprijin și în alte orașe în parteneriat cu organizații civice sau profesioniști psihologi de la nivel local. 

După pandemie, A.L.E.G. a trebuit să găsească soluții prin care proiectul să devină sustenabil și și-au dezvoltat aria de servicii ca să fie mereu aproape de nevoile celor pe care le reprezintă și sprijină. Și-au dat seama că e nevoie de un proiect prin care să aducă aproape femei care încă nu recunoșteau semnele abuzului și le era greu să accepte că relația de cuplu în care erau se transformase în violență domestică. Spre exemplu, Maria a intrat în contact cu A.L.E.G, după ce s-a înscris în programul „Relații sănătoase”, o serie de întâlniri online, coordonate de psihologi, despre cum arată sănătatea unei relații în opoziție cu toxicitatea. 

„De multe ori mă găseam pe mine vinovată”

Maria are o viață întreagă de supraviețuire a abuzului. A crescut fără părinți, într-un centru pentru copii abandonați, în care își vedea din când în când cele patru surori, care creșteau și ele singure în acest mare cămin din Bârlad. 

A rămas orfană de mamă în copilăria timpurie, la doar 5 ani. A crescut într-o instituție uriașă, dintr-un oraș din Moldova, alături de surorile sale, de care era totuși separată pentru că locuiau în zone diferite ale orfelinatului. Când crești fără părinți vrei neapărat să-ți construiești o familie. Așa că, la scurt timp după ce a ieșit din orfelinat și și-a terminat liceul, la 20 de ani, s-a căsătorit cu cel pe care l-a considerat bărbatul potrivit. A trebuit, spune ea, „să-mi iau viața în mâini, fără niciun sprijin de nicăieri”. 

În ’84, când a aflat că este însărcinată, a aflat că soțul o înșală. „Am descoperit că el nu e familist cum credeam, că umblă prin alte părți, iar toate acestea m-au îmbolnăvit.” Era și violență verbală, și fizică, așa cum Maria le înțelege acum, doar că atunci i se părea o situație tristă dar obișnuită. Își amintea că așa se purta și tatăl ei cu mama sa, dar și cu ele uneori. Așa pățeau și surorile în căsniciile lor. „Nu pot spune că era mai mult decât ce vedeam oricum în familiile lor.”

Ba mai mult, Maria ajunsese să se învinovățească pentru violența soțului iar asta a făcut-o să se adâncească în depresie. Ar fi vrut să plece, dar unde să se ducă, cum să se întrețină cu un copil mic și un singur salariu, care nu ajungea orice-ai face în perioada de tranziție de după Revoluție. 

Sănătatea mintală a Mariei a avut de suferit. Nu simțea că are pe cineva aproape, nu avea cu cine să vorbească despre tot ce i se întâmpla. Și când ajungea în spital, soțul îi spunea doar: „tu ești de vină”. În 2021, când era deja de câțiva ani sub tratament, fiul ei, deja adult, a simțit că ceva nu e în regulă și a decis să o ajute să plece de acasă. A ajutat-o să-și facă bagajele, a fost cu ea la poliție să obțină ordin de protecție fiindcă, după plecare, au început și amenințările. A sprijinit-o să-și închirieze un apartament într-un alt oraș, la 300 de kilometri depărtare, unde reușise să obțină transferul de la job. 

Fiul i-a promis că-i va fi alături în perioada următoare, chiar și de la distanță, fiindcă locuiește în altă țară. În perioada acelei tranziții, fiul a simțit, din discuțiile telefonice cu mama, că îi este greu singură și că nu e total convinsă că ideea plecării din relație e bună. Își primise de câteva ori soțul în vizită, care o implora să se întoarcă acasă. Atunci, băiatul a convins-o să se înscrie în programul online „Relații sănătoase” al asociației A.L.E.G, sperând să o ajute să înțeleagă ce efecte pe termen lung lasă o relație abuzivă. „A găsit grupul ăsta ca să mă ajute să ies din situația în care eram, că nu pot să ies total din relație”, spune Maria. 

Maria spune că întâlnirile au ajutat-o să înțeleagă să-și identifice emoțiile, stările, să recunoască că a trecut prin violență psihologică, să-și ia de pe suflet vina. „De multe ori mă găseam pe mine vinovată și cu ajutorul femeilor care erau în situații similare, am înțeles că nu e vina ta că ești victimă, că nu eu sunt vinovată dacă se înfurie, dacă mă jignește”. 

„Este o experiență care le separă de restul lumii”

Grupurile pe care A.L.E.G le formează, online sau fizice, fie că sunt specific adresate supraviețuitoarelor violenței domestice sau celor care vor să știe mai mult despre cum ar trebui să funcționeze o relație intimă sănătoasă, cum este cel în care a participat Maria, sunt ocazii în care femeile primesc sprijin moral de la egal la egal, fac schimb de informații, unele practice, juridice.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Reprezintă o socializare foarte sănătoasă și importantă”, spune Camelia Proca, directoarea executivă a A.L.E.G. Femeile care trăiesc în violență se izolează de prieteni, ascund ce li se întâmplă de prieteni, de colegii de muncă sau în alte contexte, spune Proca. „Este o experiență care le separă de restul lumii. Uneori chiar agresorul le izolează și atunci când ești într-un grup în care toată lumea a trecut prin asta, e foarte eliberator”. 

Faptul că se au una pe alta, prin intermediul Rețelei învingătoarelor, prin grupuri de sprijin fizice, în orașele lor, sau prin cele online – fiind la un click distanță, este o formă de impact a rețelei dezvoltate de cei de la A.L.E.G, prin finanțarea pe termen lung, câștigată în 2019. Conectarea lor face diferența în cum reușesc să iasă din relațiile violente și să-și formeze noile vieți. Și asta a fost posibil având o finanțare dedicată pentru a construi Comunitatea învingătoarelor, spune Proca. 

Fundația Comunitară București, cea care a administrat Fondul, chiar asta și-a dorit: ca fondul să susțină proiecte timp de 3 ani, o perioadă minimă de finanțare care face diferența. „Așteptarea noastră a fost ca în această perioadă A.L.E.G. să aducă Comunitatea Învingătoarelor și în București, să testeze diverse metode de a face comunitatea funcționabilă, de a-și stabili rolurile pentru învingătoare în cadrul comunității și de a crește această comunitate în acest model optim funcțional astfel încât să cuprindă mai multe orașe și mai multe învingătoare”, spune Cristina Văileanu, Grants Director la Fundația Comunitară București. 

„Întotdeauna sunt temeri de cum continuăm”

Proiectul Și eu reușesc are o componentă importantă de inspirație pentru supraviețuitoarele violenței domestice: o serie de testimoniale, scrise sau video, create de o parte dintre învingătoarele din comunitate. Sunt povești adevărate care arată cum au găsit femeile sprijin, cum și-au construit un ecosistem de oameni care să le fie aproape în viața nouă. Pentru că, după îndepărtarea de agresor, apar provocări noi: o casă nou, poate un oraș nou, un job nou și mai mereu un statut de părinte singur. 

„Rețeaua este un serviciu unde trebuie să stai în legătură cu persoanele care intră în comunitate, să aflăm unde au ajuns, care este situația lor. La fel și pentru cele care participă la atelierele noastre”, spune psihologa Enikő Gáll, de la A.L.E.G. Foto: Ana Coleasa, A.L.E.G.

Psihologa Enikő Gáll, de la A.L.E.G, din a cărui muncă de zi cu zi face parte și menținerea legăturilor cu cele care intră în comunitate, spune că testimonialele ajută mai ales dacă femeile se regăsesc în povești, fie că sunt de aceeași vârstă sau trec într-o formă sau alta prin aceeași formă de abuz. 

„Rețeaua este un serviciu unde trebuie să stai în legătură cu persoanele care intră în comunitate, să aflăm unde au ajuns, care este situația lor. La fel și pentru cele care participă la atelierele noastre”, spune Gáll. „Este o muncă constantă să fii la zi, să le recunoști problemele, nevoile, să le pui în contact cu alte supraviețuitoare din Rețea”. 

Când a început construcția rețelei, A.L.E.G  era o organizație mică, cu doar trei oameni în echipă, și le era greu să crească. Visau pe atunci să-și câștige și timpul necesar pentru a-i gândi proiectului Și eu reușesc și soluții de sustenabilitate, după finalizarea finanțării. 

 „Întotdeauna sunt temeri de cum continuăm”, spune Proca. „Întotdeauna când vedem că un proiect se finalizează, începem să ne uitam după surse de finanțare pentru noul proiect. Granturile astea trebuia cumva să contribuie la sustenabilitatea organizației, asta voiam și pentru «Și eu reușesc» pentru că ne doream să fie sustenabilă rețeaua în continuare”. 

„Încep să spună: «eu am trecut prin violență fizică, eu am trecut prin violență emoțională”

Alexandra Abrudean este psiholoagă și coordonează întâlnirile de grup „Relații sănătoase”. Programul, spune ea, e parte din procesul de sustenabilitate pe care organizația l-a început după finalizarea grantului. Programul a venit și ca o nevoie zărită lucrând într-o comunitate mică cum e Sibiul, spune Abrudean. „Știam că într-o comunitate mică oamenii nu prea vin pe temele noastre din teama asta că «dacă mă știe cineva, dacă mă vede, dacă mă arată cu degetul», iar la Relații sănătoase vin mult mai ușor și atunci am mutat cumva focusul pe grupurile acestea care sunt online”, spune Abrudean. 

Grupurile sunt online, vin femei din toată țara la cele șase întâlniri: tinere, care nu au primit în familii educația necesară despre relații sau egalitate de gen, femei de 40 sau 50 de ani, ca Maria, care sunt convinse de copiii lor să participe, femei care se refugiază în centre de urgență, cărora asistenții sociali le facilitează conexiunea. 

„Din astfel de întâlniri, uneori femeile își dau seama că poate au trecut printr-o relație abuzivă sau poate sunt într-una”, spune Abrudean. „Toată lumea e dispusă să deschidă cutia Pandorei. Și încep să spună «eu am trecut prin violență fizică, eu am trecut prin violență emoțională, eu nu știu dacă am trecut prin violență, dar uite, la mine s-a urlat, eu niciodată nu fac lucrurile bine, uite pe mine nu mă lasă să ies în lume, nu mă lasă să mă duc la biserică, nu mă lasă să lucrez», și de aici, cumva, începem să desfacem ghemul”.  

„Din astfel de întâlniri, uneori femeile își dau seama că poate au trecut printr-o relație abuzivă sau poate sunt într-una”, spune psiholoaga Alexandra Abrudean. Foto: A.L.E.G.

Finanțarea pentru grupurile locale de sprijin pentru învingătoare dar și pentru proiectul Relații sănătoase a venit și din campanii de strângere de fonduri pe platforma Galantom sau de la donatori privați. „Un lucru bun pe care am reușit noi să-l facem pe parcursul finanțării a fost de a crește capacitatea noastră de fundraising prin donatori privați, cei individuali, dar și companii”, spune Proca.

„Am încurajat fiecare comunitate locală Și eu reușesc să-și facă cont pe Galantom, să aibă campanii periodice. Chiar dacă sunt sume foarte mici, până în 5.000 de lei, ajută când e vorba de a putea continua un grup de sprijin local. Am încercat să ne diversificăm sursele în țară. Să nu depindem doar de granturi sau donații, ci să fie un mix. Atunci când e o problemă într-o parte, supraviețuiești din cealaltă”. 

Când treci prin violență gândindu-te că este vina ta și că face parte din normalitatea relațiilor de cuplu, așa cum a fost în cazul Mariei, e greu să te desprinzi cu încredere în tine. De aceea, investiția organizațiilor care oferă servicii de sprijin victimelor violenței domestice e mai mare decât pare și pe un termen mai lung decât adesea ne imaginăm. Vindecarea după o astfel de viață trăită în stres, frică și confuzie nu se termină după ce o victimă primește un ordin de protecție. 

Când treci prin violență gândindu-te că este vina ta și că face parte din normalitatea relațiilor de cuplu, e greu să te desprinzi cu încredere în tine. Foto: A.L.E.G.

Maria are și acum zile în care se întreabă unde e locul ei, cum se va întreține singură când va ieși la pensie iar venitul i se va reduce considerabil. Recent, a făcut parte dintr-un program pe care A.L.E.G l-a creat pentru a crește stima de sine a supraviețuitoarelor. 

Rebrand yourself durează 21 de zile și implică întâlniri 1-1, întâlniri de grup săptămânale, exerciții zilnice ce invită la introspecție și este completat de servicii de consiliere psihologică și acces la alte evenimente ale Comunității învingătoarelor. Organizația îl finanțează din donații de pe Galantom și speră să-l facă parte din seria de servicii recurente pentru femeile din comunitate. 

Într-un mesaj de feedback despre program, Maria a scris recent: „Am fost provocată să mă privesc, să mă observ, să mă „cert” sau să mă felicit. Suportul pe care îl primesc cu ajutorul programului „Rebrand yourself x A.L.E.G” este ceea ce aveam nevoie. Mi-ați dat încredere în mine, m-ați îndrumat să mă autoeliberez”.

În ultimii doi ani, la fel ca multe alte femei care încearcă să se  vindece de stresul toxic în care au trăit și care le-a măcinat stima de sine, Maria prinde curaj să-și construiască o viață nouă pentru că niciodată nu e prea târziu pentru asta. 


Notă: Acest articol este parte dintr-un efort de comunicare a Asociației pentru Relații Comunitare, care-și dorește să arate că finanțările pe termen lung sunt vitale pentru continuitatea și dezvoltarea ONG-urilor. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios