Clepsidra puterii: Colegiul Naţional de Apărare

Iulia Marin

Redactor

O cincime dintre parlamentarii României au absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare (CNAp).

PressOne a identificat 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, care au diplomă din partea acestui Colegiu, aflat în subordinea Ministerului Apărării.

Mai mult, 7 dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. În ordine alfabetică, Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Victor Ponta, Valeriu Steriu (recent ales președinte al UNPR), Elena Udrea (fost lider al PMP).

Mai departe, 6 dintre cei 23 de membri ai Cabinetului Cioloș (punându-l la socoteală și pe ministrul demisionar al Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu) au considerat necesar să urmeze cursurile CNAp: Petre Tobă – Interne, Adrian Curaj – Educație, Marius Bostan – Comunicații, Elisabeta Lipă – Tineret și Sport, Ciprian Bucur – Relația cu Parlamentul.

Patriciu Achimaș-Cadariu, Marius Bostan și Ciprian Bucur au urmat un curs de 3 săptămâni al Colegiului Național de Apărare.

Alți absolvenți cu greutate ai Colegiului sunt:

– actualii șefi de la SRI și SIE, Eduard Hellvig, respectiv Mihai-Răzvan Ungureanu, precum și fostul director al SRI George Maior;

– președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru;

– președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu;

– președintele Comitetului Olimpic Sportiv Român, Alin-Adrian Petrache (fost deputat PSD);

– vicepreședintele ANAF Daniel Diaconescu, consilierii prezidențiali Constantin Dudu Ionescu, Bogdan Aurescu, Gheorghe Angelescu.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Ce se învață la Colegiul Național de Apărare? Cât durează cursurile? În ce constă admiterea? Dar examenul de final? Cursurile sunt gratuite sau plătite? Cine sunt profesorii care au școlit generații de miniștri, parlamentari și directori de instituții publice?

La urma urmei, de ce are nevoie mai tot politicianul român să treacă pe acolo?

"O experiență benefică"

Din 1992, anul înființării, și până astăzi, Colegiul Național de Apărare a fost cel mai adesea comparat cu o „școală de cadre”.

O recunoștea primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, absolventă a promoției 2001 de la CNAp, într-un articol publicat de România liberă în 2012:

„Acum, la cursuri participă 300 de oameni. Probabil au aflat că mulți absolvenți ai Colegiului devin rezervă de cadre pentru ministere. După 2005, când partidelor li s-a permis să recomande mai mulți candidați pentru înscrierea la cursuri, Colegiul nu mai are aceeași valoare”.

Alții susțin că, demnitari fiind, nu puteau ocoli studiile din domeniul securității naționale. Din această categorie face parte, de pildă, fosta ministră Sulfina Barbu (acum deputată PNL), care spunea, în 2012, că a și predat la Colegiu. Ea povestea atunci că urmase cursurile la recomandarea lui Emil Boc.

O altă deputată, Gabriela Anghel – membră, mai nou, a Partidului Național Democrat, constituit din foștii PP-DD-iști care nu s-au înscris nici în PSD, nici în UNPR – a declarat pentru PressOne că a urmat și ea cursurile de „aproape o lună”, în 2013, după ce achitase o taxă de 400 de lei.

Printre cei care îi fuseseră profesori, spune ea, s-au aflat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, și academicianul Răzvan Theodorescu.

„Pentru mine, Colegiul Național de Apărare a fost o experiență benefică. La primul mandat, chiar am avut nevoie de o formă de învățământ care să ne pună la dispoziție anumite informații pe care nu aveam cum să le avem ca persoane normale, ca oameni de rând. Eu, în virtutea faptului că eram la primul mandat, mi-am dat seama că trebuie să mă duc undeva, să îmi spună cineva ce să fac, ce e buna guvernare, cum se face…

Am început să mă interesez, că așa am făcut. Ei pun la dispoziție aceste cursuri ca formă de învățământ. Nu vine nimeni să recruteze, trebuie să te duci să te interesezi. Eu am făcut cursurile de Securitate și bună guvernare, cel despre sistemul de urgențe – tot ce înseamnă ISU, istoria lui, ce mai este nevoie, ce ar mai fi fost oportun să se facă. Chiar au fost informații utile, ca să spun așa.”

Gabriela Anghel (foto) spune că nu a susținut examen de admitere.

„Au fost niște întrebări care mi s-au pus. Eu mi-am notat, mi-am scris la fiecare curs pe care l-am avut. A durat aproape o lună de zile, a fost curs intensiv. S-a făcut aproape în fiecare zi. Eu îmi aduc aminte că am făcut cu Răzvan Theodorescu, cu un domn care se numea Răzvan Buzatu, dacă nu mă înșel, a fost și domnul Raed Arafat pe partea asta de urgențe…”

Răzvan Buzatu este expert în afaceri europene și a fost, printre altele, consilier al președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, consilier la Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului European și consilier la Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României.

*

Un alt absolvent al CNAp este deputatul PNL Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă. El a urmat cursurile Colegiului în 2008 și susține că, în acea perioadă, fiecare instituție trebuia să trimită o persoană la specializare. Când l-am întrebat însă ce materii a studiat, Știrbu a avut o ieșire nervoasă.

– Cine v-a recomandat la Colegiu? Cum funcționează?

Gigel Știrbu: Ei, în momentul ăla eram secretar de stat. Au venit către fiecare instituție, către fiecare minister… o adresă din partea Colegiului. De fapt, a fost un curs de vreo 3 luni, din câte îmi amintesc, pe „Securitate și bună guvernare”. Eu, fiind secretar de stat în acel moment la Ministerul Culturii, am primit decizia să mă duc să urmez aceste cursuri, pentru că fiecare instituție trebuia să trimită o persoană. Deci, nu m-am dus eu să mă înscriu așa. Nu.

– Ați achitat vreo taxă?

– Nu.

– Ce cursuri ați făcut? Ce materii v-au plăcut?

– Păi, cred că… Repet: 2008. Trei luni. Da?

– Deci, nu vă amintiți.

– Cum adică să nu-mi amintesc? Îmi amintesc!

– Cine v-a predat acolo? Ce cursuri ați urmat?

– Domnișoară, sunt în ședința Comisiei pentru cultură. Dacă m-ați luat acum să mă țineți de vorbă o jumătate de oră, nu pot să stau o jumătate de oră la telefon! V-am spus datele de care aveți nevoie! Vă mulțumesc! (închide telefonul).

O reacție la fel de stranie a avut deputatul PSD Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

– Am văzut că ați terminat cursurile Colegiului de Apărare în 2006. De atunci, peste 100 de colegi de-ai dumneavoastră au mers la acel Colegiu. Dumneavoastră de ce v-ați înscris acolo?

Florin Iordache (foto): O mai bună pregătire…. a cunoașterii fenomenului. Sunt foarte multe lucruri interesante pe care le-am aflat acolo. Cam asta.

– Ce cursuri ați urmat?

– Cum? La Colegiu… Cursuri de scurtă durată. Perfecționarea cunoștințelor pe care le am. Fiecare dintre colegii mei bănuiesc că are un anumit motiv pentru care a venit și a participat.

– Ce specializare ați avut?

(… Nu răspunde.)

– Mă auziți?

Închide telefonul.

Cu aceeași întrebare l-am abordat și pe președintele Comisiei juridice din Cameră, deputatul ALDE Bogdan Ciucă. El a absolvit cursurile Colegiului în 2006. La auzul întrebării însă, deputatul ne-a spus că e plecat din țară și că nu are semnal.

La rândul lui, deputatul PSD Octavian Petric a expediat rapid subiectul. Întrebat de ce a urmat cursurile CNAP, el a răspuns:

„Am vrut să câștig experiență, îmi place domeniul Armatei, îmi place chestia asta… Dar nu pot să vă spun acuma, că sunt într-o întâlnire.”

Secretarul Camerei Deputaților, deputatul PSD Ion Marcel Ciolacu, susține în CV-ul publicat pe site-ul cdep.ro că a studiat la CNAp în perioada 2008-2009. Când l-am sunat să îi cerem detalii despre cursuri, a spus că au durat doar două săptămâni.

– Ce v-a îndemnat să mergeți la aceste cursuri?

Marcel Ciolacu: Erau cursuri de bună guvernare. Ăsta era profilul. A fost de două săptămâni.

– V-a recomandat cineva? Ați mers din proprie inițiativă?

– Am făcut solicitare și am luat o recomandare de la serviciu (în perioada 2008-2012, Ciolacu a fost viceprimar la Buzău – n.r.).

– De ce credeți că atâția parlamentari se îndreaptă spre acest Colegiu?

– Eu nu eram parlamentar. Eram viceprimar. Da, pentru informație. Chiar au fost niște cursuri…

– V-au ajutat în vreun fel?

– Da, să privesc lucrurile de ansamblu, ce se întâmplă în lume… Au fost direcționate pe bună guvernare.

– Cine v-a predat?

– Erau domnul Chebeleu (Traian Chebeleu, fostul consilier prezidențial al lui Ion Iliescu, în prezent secretar general al Organizației Cooperării Economice a Mării Negre – n.r.), Radu Tudor (jurnalist la Antena 3 – n.r.), fostul consilier prezidențial Iulian Fota.

De-a lungul timpului, și alți parlamentari au avut reacții stranii în presă vizavi de absolvirea acestui Colegiu. De pildă, Alina Gorghiu declara, în urmă cu 4 ani, că acest curs nu este reprezentativ pentru CV-ul ei. Ulterior, ea și-a șters din CV orice mențiune referitoare la CNAp.

Finanțat din bugetul MApN

Colegiul Național de Apărare a fost înființat în 1992, printr-o decizie a Ministerului Apărării Naționale. La acea dată, ministerul era condus de generalul Niculae Spiroiu, care acum este președinte de onoare al Colegiului.

Hotărârea nr. 438 din 5 august 1992 stipula că:

1. Începând cu anul 1992 se organizează și funcționează, în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare (actuala Universitate Națională de Apărare – n.r.), Colegiul Național de Apărare, cu durata de 6 luni, subordonat ministrului Apărării naționale.

2. La cursurile Colegiului Național de Apărare se pot înscrie personalități civile și militare, absolvenți ai institutelor de învățământ superior civil sau militar, care ocupă sau pot ocupa, în perspectivă, funcții de conducere și decizie în domeniile politicii de securitate și apărare națională.

3. Studiile în cadrul Colegiului Național de Apărare sunt echivalente cursurilor postuniversitare din învățământul civil și postacademice din învățământul militar.

4. Cheltuielile de pregătire vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale, partidele și formațiunile politice, fundațiile culturale și științifice, precum și instituțiile care trimit cursanți pot sponsoriza activitățile de documentare ale membrilor Colegiului Național de Apărare, în țară și în străinătate.

Printre fondatorii Colegiului s-a numărat, potrivit biografiei sale oficiale, istoricul american Larry Watts.

În 1997, Colegiul a intrat în subordinea directă a ministrului Apărării. În 2002, a trecut în subordinea actualei Universități Naționale de Apărare, dar activitățile sale sunt finanțate, în continuare, direct din bugetul MApN.

Bugetul - un mister

Colegiul Național de Apărare propune trei tipuri de cursuri: unul introductiv – care durează 3 luni, unul principal – de 6 luni și unul pentru VIP-uri. 

Acest din urmă curs, axat pe Securitate și bună guvernare, l-au absolvit, în luna aprilie, miniștrii Patriciu Achimaș-Cadariu, Raul Bostan și Ciprian Bucur.

Cursul principal, Probleme actuale ale securității naționale, are durata de 24 de săptămâni și se desfășoară de luni până vineri, între orele 9-14. Cel de 3 luni se numește Introducere în securitatea națională.

Condițiile de înscriere stipulate pe site-ul Colegiului depind de tipul cursului ales.

Pentru cursul introductiv, candidații susțin un colocviu pe baza unui referat de maximum 10 pagini, întocmit pe o temă din domeniul securității naționale. Ei trebuie să achite o taxă de concurs în valoare de 100 de lei. Odată înscriși, taxa de școlarizare este de 1500 de lei.

Pentru cursul principal, cel de 6 luni, taxa de școlarizare este de 2500 de lei, dar condițiile de înscriere sunt aceleași.

La cursul VIP, în schimb, nu este necesar niciun referat. Înscrierea se face pe baza selecției dosarelor, iar taxa de școlarizare este de 500 de lei.

Potrivit planului de învățământ pentru 2015-2016, la cursul VIP – cel pe care îl urmează majoritatea politicienilor – există 26 de locuri finanțate de la bugetul de stat, repartizate în felul următor: 20 revin Ministerului Apărării, 2 locuri – SRI-ului, 1 loc – SPP-ului, 3 locuri – beneficiarilor externi.

În promoția lui Achimaș-Cadariu (foto), de pildă, au fost 45 de persoane. Lista candidaților admiși nu precizează care dintre ei achită taxa de 500 de lei, aferentă cursului VIP.

Colegiul Național de Apărare nu a făcut public niciodată bugetul de care beneficiază. De asemenea, bugetul Ministerului Apărării este ținut la secret.

De pe site-ul transparenta-bugetara.gov.ro, lansat de Guvern în acest an, lipsesc atât execuția bugetară a MApN, cât și cele ale Universității Naționale de Apărare și Colegiului subordonat.

Asta se întâmplă în condițiile în care până și Academia de Științe ale Securității Naționale a publicat execuția bugetară pe ultimele luni.

Până la publicarea acestui articol, MApN nu a răspuns la solicitarea PressOne de a comunica bugetul și sponsorizările acordate Colegiului Național de Apărare.

Una dintre sponsorizările acordate CNAp-ului de un fost absolvent a „transpirat”, la un moment dat, în presă. La ea vom reveni mai târziu.

Să recapitulăm: avem un Colegiu care acordă diplome pentru sute de demnitari, după un curs de trei săptămâni.

Cel puțin jumătate dintre beneficiari sunt pregătiți din bugetul Ministerului Apărării – care este ținut la secret.

Cei mai mulți dintre parlamentarii care au absolvit Colegiul evită să răspundă ce au studiat timp de trei săptămâni. Totuși, cei mai mulți dintre ei au în comun salturi în carieră, ulterior obținerii diplomei.

Este CNAp, așa cum spunea Olguța Vasilescu, o școală de cadre pentru ministere? Dacă da, cine selectează dosarele? Cine decide care politician are acces în această castă și care nu?

*

Parlamentari care au studiat la CNAp

Printre cei 113 parlamentari din actuala legislatură care au absolvit Colegiul Național de Apărare se numără:

– fostul președinte executiv al PSD Valeriu Zgonea, încă președinte al Camerei Deputaților;

– senatorul UNPR Șerban Mihăilescu (promoția 1994);

– deputatul PSD Eugen Bejinariu, fost secretar general al Guvernului;

– fostul ministru al Economiei Lucian Bode (PNL);

– fostul ministru al Muncii Claudia Boghicevici (ex-PDL, acum la PNL);

– fostul ministru al Economiei Daniel Chițoiu (PNL);

– deputata PSD Aurelia Cristea;

– chestorul Camerei Mircea Drăghici (PSD);

– fostul ministru delegat pentru Administrație Publică Gheorghe Emacu (PSD);

– deputatul PSD Claudiu Manda;

– fostul vicepreședinte al Camerei Deputaților Dan Motreanu (PNL);

– fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi (PNL);

– fostul ministru al Comunicațiilor Valerian Vreme;

– senatorul PSD Ioan Chelaru;

– senatorul PSD Titus Corlățean;

– senatorul UDMR Verestoy Attila.

Profesorii

Probabil cel mai cunoscut, dar și mai controversat nume de cadru didactic de la CNAp este Gabriel Oprea, fost vicepremier și fost președinte al UNPR. El a fost și director adjunct al Colegiului, în perioada 2000-2002.

La Colegiu au predat, printre alții:

– fostul consilier prezidențial Iulian Fota (care a și condus instituția);

– fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu;

– candidatul PMP la Primăria Capitalei Robert Turcescu;

– secretarul de stat Raed Arafat;

– analistul Radu Tudor (al cărui nume a fost vehiculat, în urmă cu câțiva ani, pentru preluarea postului de director);

– Ioana Timofte, nepoată a fostului șef al SRI Radu Timofte; în 2009, ea a fost numită director-adjunct al Colegiului, la propunerea PSD, deși avea doar 27 de ani;

– Traian Chebeleu, purtător de cuvânt al președintelui Ion Iliescu;

– profesorul Augustin Fuerea – membru în comisia care i-a acordat titlul de doctor fostului premier Victor Ponta;

– Luminița Kohalmi, fostă consilieră a Elenei Udrea;

– generalul Mircea Mureșan – fost rector la Universitatea Națională de Apărare, și soția sa, Doina Mureșan – director adjunct al CNAp în perioada 2008-2010.

În 2009, numele lui Mureșan și al lui Oprea au fost implicate în afacerea Academia Militară. Astfel, România liberă a scris, sub semnătura jurnalistei Ondine Gherguț, despre o anchetă a DNA care îi viza pe Mircea Mureșan, Gabriel Oprea, Viorel Buta și pe alți 100 de ofițeri din MApN – suspectați că, în calitate de conducători de doctorate, ar fi acordat acest titlu universitar contra cost. În unele cazuri, solicitanții plăteau și câte 15.000 de euro, potrivit surselor judiciare citate în articol.

La acea dată, procurorii nu au învinuit nici o persoană pe motiv că MApN nu și-a finalizat propria anchetă și nu a transmis toate documentele la Parchet. Ulterior, ancheta a fost amânată timp de trei luni.

De atunci, în presă nu a mai apărut nimic legat de acest dosar.

CNAp continuă să furnizeze însă noi și noi „experți în securitate” sau chiar „doctori în științe militare”. 

Fundația

În 1993 – așadar, la un an după înființarea Colegiului de Apărare -, membrii fondatori au decis să pună bazele unei fundații care să sprijine financiar activitatea instituției.

Statutul Fundației Colegiului Naţional de Apărare prevede, la articolul 4, că direcţiile de activitate sunt:

a. Unirea forțelor spirituale în vederea realizării idealurilor și intereselor naționale în domeniul securității și apărării naționale a României;
b. Promovarea și dezvoltarea relațiilor pe toate planurile cu alte instituții similare din țară și din străinătate;
c. Cercetarea și prezentarea stărilor, proceselor și tendințelor din domeniul securității și apărării pe plan national și internaţional;
d. Sprijinirea afirmării internaționale a României în noua sa calitate de membră a NATO și UE.

Pentru aceste scopuri, Fundația a primit în 2004 statut de utilitate publică și, deci, posibilitatea de a încasa bani şi bunuri imobile de la stat.

Astfel, o Hotărâre din ianuarie 2014 a Primăriei Sectorului 1, actualizată în februarie 2015, acordă Fundației Colegiului Național de Apărare un spațiu de 105,99 metri pătraţi situat la etajul 3 al imobilului din Piața Amzei nr. 13.

Dar cine face parte din conducerea Fundației?

Site-ul FCNAp îi prezintă pe scurt, cu nume și prenume, precizând că majoritatea sunt, desigur, absolvenți ai Colegiului.

Președinte de onoare al fundației este prof. univ. dr. Vasile Mihail Ozunu, membru și în Academia de Științe ale Securității Naționale.

Printre vicepreședinți – 13 la număr – îl găsim pe Nicolae Ivășchescu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii.

Potrivit CV-ului său, Ivășchescu (49 de ani) a obţinut, în 2008, atât doctoratul în Științe Militare (la Universitatea Națională de Apărare), cât și diploma de Master în Securitate și Apărare Națională. Astăzi, el este prim-vicepreședinte al filialei UNPR de la Sectorul 6.

Vicepreședinte al FCNAp este Nasty Marian Vlădoiu, care mai deţine şi funcţia de președinte al Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale din România. Din ianuarie 2016, el este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală.

Vlădoiu are două diplome de doctor: una – în Drept, obținută în 2006 la Facultatea de Drept a Universității din București, cealaltă – în Informații și securitate națională, obținută cu un an înainte, la Universitatea Naţională de Apărare.

Cel mai ciudat aspect al CV-ului său este însă faptul că Vlădoiu a ajuns doctor în Informații și securitate națională înainte de a urma studiile de master în domeniul securității. Astfel, proaspătul doctor – cu titlu obținut în 2005 – s-a înscris în 2006 la un masterat de la aceeași UNAp, în același domeniu.

Tot din fundația de utilitate publică a CNAp face parte și Marinel Nedeluț, poreclit de presă Teroristul. Numele lui a apărut în mai multe scandaluri de corupție, dar el a rămas neatins. Astăzi, el este șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov și candidează, potrivit presei din Gorj, la postul de director al Camerei de Conturi Gorj.

Pe lista vicepreședinților îl găsim și pe Petrișor Dănuț Gruia. Pe site-ul FCNAp nu se precizează, dar Gruia are grad de colonel și este șeful Unității Speciale 79 Jandarmi Pază și Protecție Instituțională. Și el are un titlu de doctor, însă în contabilitate, obținut la Universitatea Valahia din Târgoviște.

Alt vicepreşedinte al fundaţiei este Rudolf Schmutzer, de profesie avocat. El a condus Liga Națională a Luptătorilor pentru Victoria Revoluției din Decembrie și a Cinstirii Eroilor-Martiri. Numele său apare pe controversata listă cu spectaculoase înaintări în grad, publicată de MApN în 2012, când ministru era Corneliu Dobriţoiu: în 2010, el fusese avansat de la soldat la colonel.

Traian Caramanian este secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României și deține, de asemenea, funcția de vicepreședinte al FCNAp.
În 2005, el figura drept consilier al lui Eugen Ovidiu Chirovici, Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România.

Numele unui alt vicepreşedinte al Fundaţiei, Iulian Tudor, a apărut în presă în calitate de apropiat şi partener de afaceri al fostului cuplu Udrea-Cocoş. În 2015, el figura şi drept consul onorific al Republicii Guineea.

În sfârșit, în galeria vicepreședinților FCNAp mai figurează şi Nawaf Salameh, om de afaceri sirian, fondator al Alexandrion Grup, dar și co-autor al lucrării Securitatea economică într-o lume globalizată, publicată de Editura Universității de Apărare în 2013.

Liliana Mincă a sponsorizat CNAp la un an după absolvire

Lista sponsorilor și cuantumul sponsorizărilor acordate CNAp rămân, la rândul lor, un mister.

Am reușit să identificăm, totuși, două cazuri, ambele din partea Loteriei Române. Doar unul a ajuns în presă: cel al Lilianei Mincă, fostă șefă a Loteriei.

În 2006, actuala deputată PSD Liliana Mincă – absolventă a CNAp, promoția 2005 – ajunsese să conducă Loteria Română.

În septembrie 2006, la doar câteva luni de la numirea ei în funcție, Colegiul Național de Apărare a primit 20.000 de lei din partea Loteriei. În decembrie 2006, Universitatea Națională de Apărare a primit, la rândul său, 20.000 de euro.

În 2008, Liliana Mincă a obținut atât titlul de Doctor în Ştiințe militare și informații, cât și o diplomă de licență în Management Turistic. Cu un an înainte, bifase două Masterate dintr-o lovitură: unul în Securitate și Apărare națională, celălalt, în Managementul sectorului public.

Al doilea șef al Loteriei Române care a sponsorizat Universitatea Națională de Apărare este Gheorghe Benea, fost primar al municipiului Dej. El a fost numit la conducerea Loteriei de către premierul Emil Boc și, în 2011, a acordat suma de 30.000 de lei către Universitatea Națională de Apărare – instituția în subordinea căreia funcționează Colegiul, în vederea susținerii realizării proiectului constând în dotarea cu mobilier a spațiilor de rutină pentru studenți.

În decembrie 2015, Benea a fost trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi fraudat Loteria cu 5,66 milioane de euro.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€