Ciuma la Cluj. Pretextul perfect pentru a înțelege mai bine istoria orașului

Voicu Bojan

Reporter

Nu cu multă vreme în urmă am aflat că ciuma, mai numită în vremuri trecute și pestilentia, a revenit la știri taman din Siberia, de unde a și apărut la începutul Evului Mediu. Zvonurile spuneau că virusul „ar fi scăpat” dintr-un laborator din Irkutsk, episod care ne-a reamintit de Covid 19 și de frica ancestrală ce încă ne răscolește când vine vorba despre diverse epidemii sau chiar pandemii.

Dar ce este de fapt ciuma, supranumită și moartea neagră? Alexander Yersin, elev al lui Louis Pasterur a identificat cu ocazia unei ciume bubonice din Hong Kong în anul 1894 bacteria cauzatoare, numită în cinstea lui - Yersinia Pestis. Știm de transmiterea ei de la marmote și șobolani la oameni, cu ajutorul puricilor infectați și apoi de la om la om.

Ciuma era de trei feluri – bubonică, septicemică și pneumonică. Simptomele erau specifice – ganglioni umflați, buze înnegrite, infecție sanguină, pete purpurii pe piele, dureri în piept, respirație îngreunată și tuse cu sânge. După Marea Foamete de la începutul secolului al XIV-lea, Europa a fost lovită de moartea neagră care, potrivit istoricilor, se pare că a ucis în jur de 50 de milioane de oameni, respectiv cam jumătate din toată populația continentului.

Mai târziu s-a descoperit și tratamentul foarte eficient cu antibiotice, care scade mortalitatea de la 70-80% la 5-15%. La Cluj, ultima ciumă a avut loc în 1885, când holera devenise deja noua boală ”la modă”. După un episod virulent de holeră, la Cluj s-a construit prima unitate sanitară destinată internării și tratării bolnavilor cu diverse boli contagioase.

Unitatea, cunoscută drept Spitalul de holeră se compunea din două barăci construite din bârne de lemn și avea 115 paturi, deservind Clujul și o mare parte a Transilvaniei. După stingerea epidemiei de holeră, spitalul a rămas în continuare cu profil de boli infecțioase, izolându-se și tratându-se aici: variola, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, rujeola, dizenteria, etc. Acestor valuri de epidemii le datorăm azi existența Clinicii de boli infecțioase.

Ne minunăm cum ciuma a schimbat fața orașului, cu cimitire vechi umplute și acoperite de var și deschiderea altor noi, cu monumente publice de mulțumire precum Coloana Sfintei Fecioare Maria Protectoarea aflată pe pietonala din centrul orașului și apoi portalul ciumei care stătea odinioară în fața intrării bisericii Sf Mihail, iar astăzi se află la biserica Sf. Petru.

Ana-Maria Gruia este doctor în istorie, curator al Muzeului Farmaciei din Cluj și educator cultural independent. Într-o bună zi i-a venit o idee. Cum ar fi să folosească ciuma ca pretext pentru explorarea unor detalii istorice mai puțin cunoscute, ce ar putea provoca tinerii să devină mai atenți la diverse zone ale orașului?

A imaginat o hartă și a recreat costumul clasic al Doctorului ciumei. L-a găsit pe David Ștefan (istoric) în postură de animator cultural și actor amator, după care a scris un proiect pentru toată povestea. Am rugat-o să îmi povestească puțin despre cum au decurs lucrurile și mai ales, cine a fost publicul țintă.

„Pentru mine cea mai interesantă parte a fost accesibilizarea atelierelor și a aplicației. La ateliere am avut cea mai mare libertate și am făcut evenimente diferite pentru studenții la istorie (cu mai multă informație de specialitate), elevii surzi (cu interpret LSR și informații listate la fiecare zonă a atelierului) și elevii cu deficiențe de vedere (cu lupă specială optică, powerpoint cu contrast sporit și anumite fonturi și cu explicații prin atingerea elementelor de costum).

Toți participanții s-au distrat însă la fel de tare la inspectatea plantelor folosite mai demult împotriva ciumei și la realizarea bijuteriilor și amuletelor cu aromatice care se presupune că preveneau îmbolnăvirea. Istoria probată, atinsă, mirosită este întotdeauna mult mai palpitantă - chiar dacă vine vorba despre ciumă :)

Accesibilizarea aplicației a fost la rândul ei interesantă, de la scrierea textelor, la înregistrarea Doctorului ciumei povestind. Ghiciți unde a fost pusă lavaliera? Desigur, direct în cioc :) Și ia mai ghiciți de câte ori am reînregistrat pentru că se stinsese microfonul şi nu l-a văzut nimeni fiind ascuns în cioc? Nu de puține. Şi cum să editezi materialele video în limbajul semnelor române atunci când nu vorbeşti limba? Cu greu, desigur. Însă chiar sper că nu am încurcat nimic!

Cea mai instructivă parte a fost testarea de către publicul țintă şi partenerii proiectului - doar când faci acest lucru practic descoperi efectiv cum trebuie accesibilizat: Cum merg cititoarele de ecran folosite de nevăzători, ce limbaj nediscriminator trebuie să foloseşti, cum să adaugi descrieri pentru monumentele vizitate şi multe altele.

Operațiunea „Dunărea”: invadarea Cehoslovaciei, 1968

Povestea Primăverii de la Praga și a intervenției URSS, RDG, Poloniei, Ungariei și Bulgariei împotriva Cehoslovaciei ne este spusă în acest episod de istoricul militar Petre Opriș.

România contra URSS. Ne puteam opune invaziei rusești în 1968?

Se putea opune România unei invazii a trupelor Moscovei în august 1968, așa cum spune legenda? Istoricul Petre Opriș răspunde.

Ce a fost greu? În primul rând condensarea activităților. Proiectele AFCN au debutat cu o întârziere de vreo patru luni, deoarece în 2026 am avut foarte târziu un buget național. Aşa că am ratat atelierele stabilite pe finalul anului şcolar/universitar şi am condensat totul în toamnă, cu mai mulți participanți odată, cu mai puține activități desfăşurate în oraş şi mai multe la licee.

Dar totuşi e foarte important că am obtinut finanțarea, că am reușit să facem tot ce ne-am propus, că am învățat multe și sper că astfel am apropiat tinerii clujeni de istorie și de patrimoniul cultural construit al oraşului.

Iar Doctorul ciumei rămâne la Cluj cel puțin câțiva ani de acum încolo, prin aplicația menținută - şi gratuită - pentru perioada de sustenabilitate a proiectului. Există și un ghidaj mai altfel pe traseul ciumei care leagă nouă locuri din oraş într-o poveste unitară şi mai puțin cunoscută.”

Aplicația se poate utiliza gratuit, la doctorulciumei.app

Alături de Ana-Maria, am imaginat scenariul unui mic documentar menit să recreeze atmosfera sumbră din oraș în timpul unei molime. Ne-am dorit un video de atmosferă, dar care să fie și informativ. Ne-am dat seama că ne plimbăm de cele mai multe ori prin locurile cunoscute din centrul orașului fără să le cunoaștem semnificația. În momentul în care avem informații istorice despre fiecare loc în parte, geografia capătă brusc o altă valoare.

Cu ajutorul a doi tineri talentați (Szili la imagine și Ioachim la montaj) alături de răbdarea îndelungă a lui David aka Doctorul ciumei, am refăcut un traseu prin vechea cetate a Clujului, pornind din locul unde s-a aflat cândva spitalul pentru ciumați, trecând pe lângă statuia Sfintei Fecioare Maria Protectoarea și terminând în spectaculosul Cimitir Central al orașului de pe dealul numit Grădina cu iepuri. Enjoy!