Cine v-a lucrat aici? Firma din spatele controversatei reabilitări a Castrului Roman Arutela

Andrei Petre

Reabilitări de monumente istorice pe bandă rulantă

Lucrările de la Castrul Roman Arutela au fost executate de Euras SRL, o companie din Satu Mare, căreia Primăria Călimănești, județul Vâlcea, i-a atribuit contractul în mod direct, fără licitație publică. 

Valoarea lucrărilor de reabilitare, potrivit Primăriei, se ridică la suma de 9,3 milioane de lei, echivalentul a 1,8 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Castrul Roman Arutela, aflat pe Valea Oltului, în apropierea Mănăstirii Cozia, a ajuns recent în atenția publicului după ce Ministerul Culturii a publicat pe Facebook o fotografie cu rezultatul reabilitării, postare care a atras un val de ironii și comentarii critice. 

Castrul Roman Arutela a fost construit în anul 138, în timpul împăratului Hadrian, cu scopul de a păzi intrarea în Defileul Oltului, potrivit Historia, și făcea parte din rețeaua de fortificații cu scop defensiv a Daciei romane. În 1982, poarta monumentului, împreună cu cele două turnuri care o flanchează, a fost reconstruită pe baza informațiilor disponibile despre aspectul unui fort roman, cu mici elemente originale integrate în structura nouă. 

Castrul Roman Arutela, înainte de reabilitarea realizată de firma Euras SRL din Satu Mare. FOTO: România atractivă

În 2024, fortul a fost inclus în situl UNESCO „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, din care fac parte și alte construcții militare din partea de sud a Daciei Romane. 

Tocmai valoarea de patrimoniu a acestui obiectiv a motivat includerea sa în proiectul „Ruta castrelor romane”, finanțat prin PNRR cu aproximativ 13 milioane de euro, alături de Castrul Roman de la Bologa, județul Cluj, dar și de alte două situri de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 

Compania Euras SRL a câștigat și contractul de reabilitare pentru unul dintre siturile de la Sarmizegetusa. Este vorba despre restaurarea intrării în „Forul lui Traian”, pentru care compania a obținut, ca lider de asociere, un contract în valoare de 8,7 milioane de lei, finanțat prin fonduri din PNRR.

În plus, Euras SRL s-a ocupat și de lucrările de restaurare recent finalizate la Amfiteatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lucrare obținută ca lider de asociere și finanțată cu 15 milioane de lei din fonduri europene. 

Și reabilitarea Amfiteatrului de la Sarmizegetusa a fost criticată în spațiul public pentru că arată ca un „stadion”, cu tribune metalice și bănci din lemn.  

Un preot din Topoloveni a fost ales șeful filialei locale a PSD. Biserica Ortodoxă le interzice clericilor să facă politică

Un preot apropiat al primarului din Topoloveni a fost ales președinte al organizației locale a PSD, deși o hotărâre a Sfântului Sinod le interzice clericilor să fie membri ai unui partid politic sau ai unei organizații asimilate unui partid. 

Factura invizibilă a Inteligenței Artificiale de la Luna: o tehnologie de vârf pe un râu sub restricții de consum

Centrul de date Quantum AI din comuna clujeană Luna e proiectat pe malul unui râu cu debit în scădere și cu restricții de folosire a apei la numai 30 de km în amonte de amplasamentul anunțat.

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa înainte de reabilitare. FOTO: Asociația Ecoturism din România | Mihai Moiceanu

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa după reabilitarea realizată de firma Euras SRL. FOTO: CJ Hunedoara

Legăturile patronului cu Biserica Ortodoxă Română 

Cu sediul într-un apartament din Satu Mare, fără portofoliu public sau site funcțional, firma Euras SRL a câștigat – începând cu 2009 și până în prezent – contracte cu instituții ale statului în valoare de peste 600 de milioane de euro, potrivit datelor existente în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Aceste sume au fost obținute pentru lucrări derulate fie doar de Euras SRL, fie în cadrul unor consorții din care făceau parte și alte companii. 

Printre contractele de restaurare derulate în prezent de Euras SRL, în regim de asociere, se numără Palatul Universității din București, Palatul Nifon, deținut de Arhiepiscopia Bucureștilor, și Palatul Administrativ din Baia Mare.

De altfel, de-a lungul timpului, firma a obținut contracte pentru reabilitarea mai multor clădiri istorice, inclusiv biserici și mănăstiri situate în toată țara, finanțate din bani publici. 

Euras SRL este deținută de omul de afaceri sătmărean Mircea Lețiu, cunoscut pentru că, de  Paștele ortodox, finanțează transportul de la București la Satu Mare al Luminii Sfinte aduse de la Ierusalim de către Patriarhia Română, potrivit comunicatelor de presă ale Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Conform informațiilor publicate în presa locală, Lețiu finanțează acest transport special încă din 2010. 

Mircea Lețiu a fost desemnat luna aceasta finalist pentru Gala Națională „România ești TU!” – Ediția a V-a. FOTO: Facebook / România ești TU.ro

Relația sa cu structurile bisericii nu s-a limitat însă la această activitate. 

Lețiu a fost membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, un organism deliberativ din cadrul Episcopiei, compus din reprezentanți ai clerului bisericesc și ai credincioșilor, dar și în Adunarea Națională Bisericească, cel mai înalt organ administrativ din interiorul Bisericii Ortodoxe Române. 

Chiar dacă nu mai figurează ca membru în cele două organisme bisericești, Lețiu continuă să fie prezent în delegații oficiale la evenimentele religioase, alături de prefecți, consilieri județeni, primari, parlamentari și secretari de stat. 

De la dreapta la stânga: Mircea Lețiu (în ie albă), Florian Sălăjeanu, fost prefect de Maramureș (PSD), Ciprian Olinici, secretar de stat pentru culte, Mircea Abrudean, președintele Senatului (PNL), Grigore Tomoioagă, primarul localității Moisei, Maramureș (PSD), și Cristian Niculescu-Țâgârlaș (în ie albă), senator PNL. SURSA FOTO: EPISCOPIA MM

Firma lui Mircea Lețiu a obținut, de-a lungul anilor, mai multe contracte de restaurare a unor monumente și clădiri administrate de Episcopia Maramureșului și Sătmarului, dar și de Mitropolia Clujului, organismul regional de care aparține Episcopia. 

Portofoliul companiei include și lucrări executate la monumente istorice ale Bisericii Catolice, ale celei Evanghelice, precum și la sinagogi. 

PressOne l-a contactat în repetate rânduri, telefonic și prin mesaje, pe omul de afaceri Mircea Lețiu, însă acesta nu a răspuns. 

Contract atribuit prin negociere directă

Primarul din Călimănești, Florinel Constantinescu (PNL), a declarat pentru PressOne că Primăria a organizat inițial licitație prin procedură simplificată pentru reabilitarea Castrului Roman Arutela, la care nu s-a înscris însă nicio companie. 

Din acest motiv, susține Constantinescu, a contactat compania Euras SRL, contractul fiindu-i atribuit prin negociere directă. 

Conform acestuia, constructorul a oferit un preț avantajos, mai mic chiar decât bugetul alocat prin PNRR. 

Este vorba despre suma de 9,3 milioane de lei plătită efectiv companiei Euras SRL, echivalentul a 1,8 milioane de euro, față de 2,5 milioane de euro alocate pentru această lucrare prin PNRR. 

Florinel Constantinescu, primarul din Călimănești, județul Vâlcea, a refuzat să comenteze rezultatul reabilitării Castrului Roman Arutela. 
FOTO: Facebook Florinel Constantinescu

Primarul Florinel Constantinescu a refuzat să comenteze aspectul final al lucrărilor de la Castrul Roman Arutela, spunând că s-a exprimat deja public cu privire la acest lucru. 

Acesta a declarat pentru Digi24 că „imaginea (n.r. - construcției) nu este cea care trebuia să fie” și a pasat responsabilitatea pentru rezultatul final la Ministerul Culturii. 

Constantinescu a precizat pentru PressOne că lucrările de la castru au fost deja recepționate.

În 2023, la puțin timp după ce a fost semnat contractul pentru reabilitarea Castrului Roman Arutela, primarul Constantinescu declara pentru Agerpres că proiectul de reabilitare se va face „de către specialişti, nu de către orice firmă, iar de data aceasta sper să întrunească toate exigenţele celor care se pricep în acest domeniu”.

Acuratețea istorică, pusă sub semnul întrebării

Imaginile făcute publice de Ministerul Culturii, cu rezultatul lucrărilor la Castrul Roman Arutela, au stârnit un val de comentarii ironice, cele mai multe critici fiind îndreptate asupra aspectului monumentului.

În comunicatul Ministerului Culturii, prin care era anunțată finalizarea lucrărilor, se menționa că includerea Castrului în patrimoniul mondial UNESCO, „a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de intervenție, iar proiectul a fost conceput cu conștiința deplină a acestei responsabilități”.

Totuși, rezultatele sunt acum contestate inclusiv de specialiști care au făcut parte din Comisia Națională Limes din cadrul Ministerului Culturii, cea care a avizat forma inițială a proiectului. 

Această comisie are rolul de a păstra integritatea și autenticitatea monumentelor istorice care se aflau la frontierele Imperiului Roman. 

Contactat de PressOne, Florian Matei-Popescu, cercetător științific II la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și membru în Comisia Limes, spune că a fost printre cei care au contestat soluția propusă pentru reabilitarea Castrului Arutela și punerea în valoare a sitului.

Expertul a declarat că varianta modernă a monumentului se bazează pe construcții asemănătoare din Africa de Nord, fără să existe vreo dovadă clară că fortul din Călimănești ar fi arătat astfel. 

„Avem puține indicii despre cum arăta, de fapt, construcția. Eu îndemn la mai multă prudență. În cercetările și săpăturile făcute înainte de începerea proiectului nu am găsit foarte multe elemente ale construcției. Preferam să punem mai mult preț pe acuratețea istorică, dar varianta câștigătoare este mai degrabă o estimare bazată pe analogii. Personal, nu sunt mulțumit de felul în care a ieșit proiectul”, ne-a mai declarat Florian Matei-Popescu.   

Întrebat dacă există un consens științific sau un ghid practic de recomandări pentru astfel de lucrări, expertul spune că acestea sunt foarte generale.

„Recomandările nu se referă absolut deloc la monumentele la care s-au făcut intervenții în trecut. Noi avem de-a face cu o construcție din secolul al XX-lea”, a mai adăugat Popescu.  

Altă reabilitare controversată 

În martie 2026, Asociația Montana Vidraru din Argeș, organizație care promovează turismul local, semnala mai multe probleme la Cetatea Poenari, supranumită „Cetatea lui Vlad Țepeș”, reabilitată cu un an în urmă de compania Euras SRL, printr-un contract de 18 milioane de lei. 

Asociația reclama mai multe probleme tehnice, straturi de ciment desprinse și vopsea exfoliată. În aceeași lună, după sesizările Asociației, Consiliul Județean Argeș a anunțat că va constitui o comisie care să analizeze situația și să verifice starea lucrărilor. 

La câteva zile, Consiliul Județean a transmis că a constatat degradările în teren și că a solicitat Euras SRL să le repare pe cheltuială proprie. 

PressOne a contactat reprezentanții Consiliului Județean Argeș pentru a le solicita un punct de vedere, însă aceștia nu au răspuns. Vom reveni cu punctul de vedere imediat ce îl vom primi.