Cine ne apără copiii: paza şcolilor din Capitală, o afacere de peste 80 de milioane de lei pe an

Raluca Pancu

Redactor

29 martie 2018: un bărbat înarmat cu un cuțit pătrunde în școala dintr-o comună vasluiană, amenință o profesoară și o rănește pe eleva minoră pe care o căuta.

Un asemenea act violent e mai puțin probabil într-un oraș mare − v-ați putea gândi.

Așa să fie?

Ei bine, profesorii v-ar contrazice.

„În ultimii ani, cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România a rămas fără paznici, din cauza lipsei de finanţare. Motivul principal îl reprezintă neadaptarea costului standard per elev la necesităţile reale ale şcolilor”, spunea, a doua zi după incidentul de la Vaslui, un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Să luăm și un exemplu edificator: Capitala, unde fondurile investite pentru paza școlilor sunt cele mai mari.

În intervalul 2010-2016, instituțiile publice din București au cheltuit peste 463 de milioane de lei cu servicii de pază în școli, potrivit unui recent raport al Curții de Conturi.

Asta înseamnă o medie anuală de peste 77 de milioane de lei. Împărţind la numărul unităţilor de învăţământ preuniversitar din Capitală, obţinem peste 180.000 de lei pentru fiecare şcoală, în medie, pe an.

În cei 6 ani menţionaţi, alte 39,4 milioane au costat salariile paznicilor proprii, iar 20,8 milioane − sistemele de supraveghere instalate în şcoli şi licee.

Cu toate aceste cheltuieli, zeci de unităţi de învăţământ preuniversitar din București continuă să funcționeze fără pază. Iar cel mai grav este că numărul de infracțiuni nu scade: în anul școlar 2015-2016 a crescut cu 7% față de anul școlar precedent, ajungându-se la 360 de cazuri.

Vasluiul nu este, deci, excepția, ci, mai degrabă, paiul pe care ne convine să-l vedem în ochiul altuia.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

 Ministerul Educației nu îşi respectă propria strategie privind reducerea violenței

Ministerul Educației dispune din 2007 de o Strategie cu privire la reducerea violenței în învățământul preuniversitar.

Strategia prevede, printre altele, că în fiecare unitate trebuie să fie asigurat „serviciu de pază permanent și personal de supraveghere și securitate suficient”.

Numai că nici Ministerul, nici Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) nu au luat măsuri să prevadă suficiente posturi de pază și să le asigure bugetul necesar, spun inspectorii Curții de Conturi în raportul menționat.

În toamna anului trecut, 378 de unități de învățământ preuniversitar din București beneficiau de pază, dar 40 nu aveau astfel de personal angajat, doar camere video de supraveghere în exteriorul clădirii − declara în septembrie 2017, pentru Digi 24, purtătorul de cuvânt al ISMB, Maria Manea.

Potrivit reglementărilor în vigoare, Consiliul General al Municipiului București și Consiliile Locale ale celor șase Sectoare alocă fonduri pentru pază la solicitarea consiliilor de administrație ale şcolilor şi liceelor.

Consiliile Locale au la dispoziție trei variante pentru a asigura siguranța instituțiilor publice:

Curtea de Conturi a constatat că, în toate cele șase Sectoare, Primăriile au contractat firme specializate pentru paza şcolilor, deși, cum am spus, aceasta ar fi ultima opțiune.

După ureche și după interese

Potrivit Curţii de Conturi, atribuirea contractelor s-a făcut „prin proceduri simplificate, în general lipsite de transparență, fără asigurarea unei concurențe reale”.

Practic, contractele pentru paza școlilor au fost încredințate, de regulă, direct unor clienţi politici, fără ca firmelor să li se ceară informații privind capacitatea de a asigura serviciile cerute.

În multe cazuri, firmele respective nu aveau nici personal suficient, arată inspectorii Curții de Conturi.

Astfel s-a ajuns ca numărul de posturi să fie stabilit în funcție de fondurile alocate, și nu de nevoile școlilor.

Faptul că siguranţa copiilor se asigură după ureche este ilustrat de următorul tabel.

În decurs de 6 ani, deși numărul de obiective şcolare a rămas aproximativ același, Sectorul 4  a redus cheltuielile la jumătate, iar Sectorul 1 a ajuns la un buget triplu.

 Numărul infracțiunilor în școli a crescut

Inspectoratul Școlar al Municipiului București aprobă anual „Planul privind reducerea fenomenului violenței în mediul școlar”.

Acesta este documentul din care am aflat că, în anul școlar 2015-2016, numărul infracțiunilor raportate a crescut cu 7% față de anul școlar precedent, ajungând la 360.

În plus:

− 94% dintre infracțiuni au fost săvârșite în incinta unităților de învățământ, iar 6% în zona adiacentă;

− „lovirile sau alte violențe” reprezintă 45% din total, iar furturile – 27%, majoritatea fiind comise în incinta unităților de învățământ.

Am lăsat pentru final una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri făcute de inspectorii Curții de Conturi.

Cu privire la majoritatea școlilor și liceelor din Capitală, „nu au fost raportate incidente de către societățile de pază”, se arată în raportul citat (pe care îl puteți consulta integral aici).

De ce? Nu pentru că asemenea incidente nu ar fi avut loc și în acele unități.

Ci fiindcă în contracte „nu a fost stabilit modul de comunicare și raportare”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€