Cinci strategii împotriva depresiei de iarnă

Alex Enăşescu

Redactor

Pentru cei dintre noi a căror stare de spirit este corelată cu vremea de afară, săptămânile de iarnă tind să fie cele mai dificile.

Deși depresia sezonieră (Seasonal Affective Disorder) nu afectează decât 5% din oameni, alți 15-20% au simptome similare - energie scăzută, stare de somnolență, poftă de mâncare crescută - fără a suferi de depresie clinică.

Cercetătorii nu știu exact de ce unii oameni se simt posomorâți în ianuarie și februarie, dar cea mai plauzibilă ipoteză este că ritmul circadian este dereglat de faptul că soarele răsare târziu și apune devreme.

Efectul asupra corpului este similar cu starea de jet-lag pe care o simți după un zbor lung cu avionul, numai că durează câteva luni, nu doar câteva zile.

Deși suplimentele cu melatonină și medicamentele antidepresive pot fi o soluție pentru unii, există remedii naturale care pot fi la fel de eficiente:

Terapia cu lumină puternică. Zilele de iarnă sunt scurte și rareori însorite, așa că cea mai populară metodă de a compensa absența luminii naturale de care are nevoie corpul este terapia cu lumină artificială.

Acest tip de tratament presupune 30-60 de minute pe zi de expunere la lumina unei lămpi de 10.000 de lucși. Cei care folosesc astfel de lămpi nu trebuie să privească le privească direct, ci pot sta pe internet sau citi o carte în timp ce „iau lumină”.

Mișcarea fizică în aer liber. Oamenii care devin depresivi iarna au tendința de a hiberna, însă cei care își fac curaj să alerge descoperă că mișcarea fizică are un efect uimitor asupra creierului. În loc să te obosească și mai mult, alergatul dă drumul la endorfine, îți limpezește mintea și alungă temporar gândurile negative.

Adaptarea regimului alimentar. Depresia sezonieră este asociată cu o poftă crescută de carbohidrați. Pizza și dulciurile dau energie pe termen scurt, însă amplifică starea generală de apatie.

Un regim anti-depresiv include carbohidrați complecși (cereale integrale, cartofi, fasole, năut), alimente bogate în Omega-3 (somon, păstrăv, macrou, sardine) și triptofan (curcan, banane, mazăre, spanac). Suplimentele cu vitamina D sunt o măsură de protecție suplimentară pentru cei care nu au parte de soare în timpul iernii.

Socializarea offline. Oricât ar fi de comod să-ți petreci serile de iarnă pe Facebook sau pe Netflix, ieșitul în oraș este esențial pentru combaterea melancoliei. Voia-bună și conversațiile cu prietenii sunt cel mai bun antidot pentru sentimentul de singurătate care însoțește depresia.

O atitudine scandinavă. În mod normal, te-ai aștepta ca depresia sezonieră să fie mai pregnantă în țările scandinave, unde iernile sunt mai lungi și mai grele, dar studiile arată că nordicii nu sunt mai deprimați iarna decât restul europenilor.

O cercetătoare care a petrecut 10 luni în Tromsø, o insulă în care „noaptea polară” durează două luni în fiecare an, a învățat că norvegienii privesc iarna ca pe un prilej de bucurie, nu ca pe un anotimp care trebuie îndurat.

Pe principiul „nu există vreme rea, ci doar îmbrăcăminte inadecvată”, norvegienii schiază și caută să rămână activi pe durata iernii, însă când stau în casă încearcă să cultive acel confort pe care îl dau lumânările, păturile și băuturile calde.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.