ChatGPT, moartea eseului academic? Ce spun cinci profesori universitari din România despre cum va influența AI evaluarea studenților

De la apariția sa, la finalul lunii noiembrie 2022, ChatGPT s-a bucurat de un val de entuziasm uriaș. Peste un milion de persoane l-au încercat încă din prima săptămână de apariție, potrivit dezvoltatorilor. 

Însă teama că ChatGPT ar putea fi folosit în moduri frauduloase de elevi sau studenți au determinat deja anumite școli și universități să interzică cu totul utilizarea lui. 

Cum e privit în mediul universitar din România ChatGPT? Cât de justificate sunt temerile legate de modul în care poate fi utilizat de studenți? Ce poate și ce nu poate face ChatGPT, la nivelul la care e acum, și cum poate fi el folosit în activitatea academică?

PressOne a discutat cu mai mulți profesori universitari pentru a răspunde acestor întrebări.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

Eseul academic ar putea să moară. Și ăsta nu e un lucru rău

Elevii și studenții pot să folosească ChatGPT pentru a rezolva, în câteva secunde, cerințe care de altfel ar fi putut lua zile întregi de documentare. Cum ChatGPT are capacitatea de a sintetiza și de a explica concepte în mod clar și concis, unii profesori au ajuns să se întrebe, în glumă, cât de relevant mai e rolul lor în procesul educativ. Vocile pesimiste anunță, deja, moartea eseului academic sau a temelor. 

În mediul universitar, îngrijorarea cu privire la accesul studenților la ChatGPT vine în mare parte de la facultățile cu profil umanist sau de științe sociale, acolo unde eseul e unul din elementele principale de evaluare a cunoștințelor. Pentru o temă făcută pe ultima sută de metri, ChatGPT ar putea fi mai util pentru un student care are de făcut un referat despre Revoluția Franceză decât pentru un student la Politehnică, de exemplu. 

Acest lucru poate explica de ce SciencePo din Paris a fost printre primele universități care a interzis folosirea chatbot-ului. Profesorii cu care am discutat recunosc, de asemenea, că ChatGPT are un impact asupra metodelor de evaluare, dar subliniază că acesta e unul limitat. 

„Un eseu de tip conspect clar va putea fi făcut de inteligența artificială repede și cel puțin la fel de bine ca un om. Ceea ce înseamnă că este un fel de lovitură dată acelor modalități de examinare care testează pur și simplu expunerea de cunoștințe și alăturarea lor într-un text. Întrebarea este dacă poate să facă o argumentație originală, în care să pună sub semnul întrebării anumite concepte”, spune Radu Umbreș, antropolog și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. 

„Deocamdată nu e moartea eseului academic, decât dacă avem o părere foarte proastă despre eseul academic și înseamnă că el a murit deja.”Răzvan Dinca, decanul Facultății de Drept de la Universitatea din București

Mai mult, dacă un instrument bazat pe inteligență artificială ajunge să fie o amenințare asupra unui mod de evaluare, acest lucru deschide calea către chestionarea și îmbunătățirea tipurilor de evaluare practicate în mediul universitar, crede Gabriel Bădescu, profesor în cadrul departamentului de Științe Politice al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj:

„«Moartea eseului școlar» este unul dintre efectele posibile ale ChatGPT. Și nu e neapărat un efect nefast. Mihaela Miroiu spunea acum mai mulți ani că educația școlară din România e trasă în jos de temele de genul  «scrieți un eseu de două pagini despre prima strofă din poezia…». Adică, accent pus pe abilitatea de a scrie mult într-un stil pretențios, și mai puțin pe calitatea argumentării critice. Nu e o problemă doar în România. 

Astfel, ChatGPT are potențialul de a crește calitatea evaluării elevilor și studenților, forțându-i pe profesori să mute accentul dinspre eseu înspre modalități de testare mai diverse și cu acuratețe mai ridicată.”

Răspunsul adecvat din partea mediului academic din România, consideră decanul Facultății de Drept din București, este pur și simplu exigența.

„Dacă o evaluare nu poate depista asemenea produse ca fiind mediocre, incapabile să asigure promovarea, nu înseamnă că trebuie să interzicem instrumentele, ci să îmbunătățim evaluarea”, concluzionează Răzvan Dinca.

Ce poate și ce nu poate să facă ChatGPT în locul studentului

Pe scurt: la nivelul la care e acum, ChatGPT e bun pentru texte generice, standard. Poate sintetiza informații din mai multe surse, dar majoritatea textelor pe care e antrenat sunt vechi de cel puțin un an, așa cum atrag atenția chiar dezvoltatorii în deschiderea platformei. Poate scrie coerent, cu sens, dar o face într-un mod destul de plat și fără a alterna prea mult lungimea frazelor (ceea ce devine, ca stil, ușor de depistat). 

Poți să-i ceri să adauge citări, dar nu te aștepta s-o facă într-un mod corect. Poți să-i ceri și bibliografie la final, dar s-ar putea să te trezești cu edituri și autori care nu există. 

Și mai ales, „poate să producă răspunsuri bune la niște întrebări bine definite, dar e oare capabil să pună niște întrebări interesante? Deseori un eseu bun răspunde la o întrebare, dar generează de asemenea niște consecințe. Lansează noi întrebări pe care le lăsăm pentru viitor. 

Poți să vezi dacă un student este bun într-un anumit domeniu nu doar pentru că dă răspunsuri bune, ci pentru că pune întrebări bune. Și în momentul în care pui întrebări bune, atunci stăpânești cu adevărat un domeniu. Atunci înțelegi nu doar ce știi, înțelegi și ce nu știi și cum ai putea să ajungi la ce nu știi”, argumentează Radu Umbreș.

Și mai pe scurt: ChatGPT poate scurta cu mult timpul petrecut la conceperea un eseu, dar, momentan, n-ar putea face toată munca în locul studentului, suficient de bine încât acesta să obțină o notă bună sau să nu fie depistat. Încă.  

Și atunci, de unde a apărut panica legată de folosirea lui de către studenți? 

Claudiu Tufiș, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, consideră că una din cauze e faptul că nu multă lume înțelege, de fapt, cum funcționează instrumentul:

„El ce face, simplificând foarte mult lucrurile, este să se uite la toate textele pe care a fost antrenat și să descopere care sunt temele sau cuvintele care sunt cel mai des folosite împreună. Și de aici apare această idee că el «știe» sau «înțelege». Nu, soft-ul nu înțelege absolut nimic din ce scrie acolo. El scrie doar folosindu-se de toată informația aceasta pe care o are”, explică profesorul.

„Eu nu sunt deloc speriat, chiar cred că va fi un instrument foarte util și va schimba în mod destul de semnificativ modul în care facem anumite lucruri”, adaugă el.

ChatGPT ca instrument de predare

Pe lângă problemele, sau mai bine spus, provocările pe care le aduce, ChatGPT poate fi un instrument care să diversifice metodele de predare. Toți profesorii cu care am discutat sunt de acord că acesta se poate dovedi util pentru procesul de învățare, iar unii dintre ei l-au folosit, deja, la clasă:

„M-am jucat cu studenții și le-am arătat cum același instrument poate să scrie un text pro-avort și un minut mai târziu să scrie un text împotriva avortului, de exemplu. Totul depinde de cum anume îi ceri să scrie textul. Am încercat inclusiv să îi spun să scrie o scrisoare de recomandare pentru un student. I-am dat numele și au văzut și ei că era o scrisoare de recomandare destul de slăbuță”, povestește Claudiu Tufiș.

Marius Ghincea predă la două universități din Statele Unite și spune, pentru PressOne, că și acolo majoritatea profesorilor consideră că ChatGPT ar trebui introdus în curriculum.

„În viitor, vom folosi ChatGPT pentru a ne oferi, probabil, un prim draft. Dar ChatGPT este tot un instrument, la fel cum e Google. Deci n-o să interzicem elevilor să dobândească capacitatea de a folosi niște instrumente, ci îi vom învăța să le folosească într-un mod adecvat. Să dobândească competențe astfel încât să se folosească de ele pentru a-și maximiza productivitatea muncii”, spune el.

Un exercițiu în acest sens ar putea fi, de exemplu, ca studentul să creeze un eseu cu ajutorul instrumentului, pe care ulterior să-l analizeze:

„De exemplu: «Scrie un eseu de 900 de cuvinte despre războiul din Ucraina». Iar ChatGPT produce un conținut de 900 de cuvinte, dar ChatGPT nu este perfect. Nici nu are cunoștințele perfecte și studentului poate să i se ceară să evalueze ce e corect, ce e incorect, ce ar modifica, ce i se pare banal, cât de util este conținutul. Astfel îl facem conștient pe student sau pe studentă că e doar un instrument care nu e perfect și care doar te poate ajuta să-ți îmbunătățești productivitatea”, explică profesorul.

De asemenea, Marius Ghincea argumentează că ChatGPT poate fi folosit chiar pentru a-i ajuta pe studenți să vină cu idei originale în lucrările lor:

„Atunci când vrei să scrii un eseu pe un subiect anume, îi ceri lui ChatGPT să scrie un eseu pe același subiect și apoi te asiguri că nu abordezi același argument, pentru că logica în care el funcționează e cea a celei mai mari frecvențe. De altfel, acesta e unul din scopurile unui eseu, acela de a forța studentul să vină cu o perspectivă personală și astfel să-l ajute să dobândească competențe critice, de formulare a unor opinii independente.”

AI își face loc în viețile noastre. Ce pierdem și ce câștigăm din asta?

„Cred că cei cărora nu le este deloc frică de AI nu realizează cât de rapid se dezvoltă, ce forță incredibilă este acolo și că suntem abia la început. Noi ne uităm acum ca la motorul cu abur al lui James Watts, care privind de acum, nu era mare chestie. Doar că de la motorul acela a apărut o revoluție industrială întreagă”, spune Radu Umbreș.

Apariția ChatGPT e doar cel mai recent și, poate, mai vizibil semnal că inteligența artificială devine parte din viețile noastre, și asta mai rapid decât ne dăm seama. Angajați din anumite industrii deja spun că nu și-ar mai putea imagina activitatea fără el, și asta la puțin peste două luni de când a fost lansat. 

Pentru grijile formulate de lumea academică apar din mai multe direcții, inclusiv de la dezvoltatorul ChatGPT, instrumente de verificare menite să determine dacă un text a fost scris de o ființă umană sau nu.

Dar, atrage atenția Claudiu Tufiș, „problema cea mai mare cred că este, nu neapărat la nivelul studenților, ci la nivelul întregii populații, pentru că foarte multe site-uri și foarte multe agregatoare vor începe să folosească texte elaborate de ChatGPT și va fi foarte dificil. Nimeni nu va spune că e un text scris de un robot. Oamenii vor lua drept corecte informațiile oferite. Deci intrăm iar într-o zonă de extindere și mai mare a problemelor legate de informații false, neverificate sau de-a dreptul greșite.”

ChatGPT se dovedește destul de priceput la a produce fake news, iar metodele de a „curăța” chatbot-ul de idei violente, sexiste sau rasiste ridică mari probleme etice. În același timp, tehnologia AI evoluează într-un ritm extrem de rapid. Poate puțin prea rapid ca să ne acomodăm cu ea și să îi găsim o formulă de reglementare. 

Totuși, deși unele frici sunt justificate, istoria ne arată că rezistența la evoluția tehnologică nu are succes, amintește Marius Ghincea. Iar faptul că inteligența artificială ar putea înlocui anumite competențe ale minții umane s-ar putea dovedi a fi un avantaj:

„Există această concepție de cogniție extinsă, care argumentează că mintea noastră nu se termină la granițele creierului nostru. Începe să includă elemente, artefacte din jurul nostru, dar care sunt o extensie a minților noastre. S-ar putea ca AI să devină o parte a minții noastre extinse. Poate nu o să mai avem o memorie atât de bună pentru că n-o să mai citim atât de mult și o să lăsăm mașina să facă chestia asta. Poate sunt și niște pericole, să nu ne mai exersăm niște mușchi metaforici ai minții, dar în același timp pot vedea și partea plină a paharului, că putem dobândi noi skill-uri, noi abilități.”Radu Umbreș, antropolog și profesor SNSPA