Cele mai scumpe proiecte de Centenar: petreceri sătești "ca altădată" şi 100 de baloane calde aduse din Europa

Raluca Pancu

Redactor

6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) costă primele 99 de proiecte locale aprobate de Comitetul Interministerial pentru Centenar.

Majoritatea sunt conferinţe, simpozioane şi festivaluri − înscrise la categoria „manifestări cultural-artistice de anvergură”.

Principalul beneficiar este judeţul Maramureş, cu 16 din totalul de 99 de proiecte incluse în această primă listă.

Tot în Maramureş vor avea loc şi două dintre cele mai scumpe evenimente, denumite „Satele Unite ale României” și „100 de baloane pentru România”.

Fiecare va primi 400.000 de lei din bugetul statului.

Cel mai scump proiect aprobat este ediţia 34 a unui festival din Olt

Comitetul Interministerial pentru Centenar a aprobat prima listă cu proiecte venite din judeţe la sfârşitul lunii aprilie.

Expresia „de anvergură” apare aproape la fiecare dintre cele 99 de iniţiative. Nici iniţiatorii, nici finanţatorii nu oferă însă detalii care să justifice această încadrare.

Iată câteva exemple, cu menţiunea că pe ultima coloană sunt sumele alocate:

Facsimil din răspunsul trimis de Ministerul Culturii la solicitarea PressOne.

Proiectul din această primă listă care va primi cea mai mare finanțare (570.000 de lei) este Festivalul Național „Sărbătoarea iilor”, organizat de primăria comunei Cezieni în parteneriat cu Consiliul Judeţean Olt.

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Femeia-model pentru Garda de Fier

Un universitar sibian a realizat o cercetare asupra ipostazelor de feminitate din ideologia legionară şi a urmărilor lor până azi.

Acesta este singurul proiect din Olt care figurează pe lista aprobată în aprilie de Comitetul Interministerial.

În fapt, este vorba despre a 34-a ediţie a festivalului din Cezieni.

Conform presei locale, evenimentul constă în spectacole folclorice, recitaluri de muzică ușoară și populară, precum și premierea celor mai frumoase ii.

*

Aşa cum spuneam, principalul beneficiar al listei pe care Guvernul a aprobat-o în aprilie este judeţul Maramureș, condus de PSD-istul Gabriel Zetea, un susținător ferm al lui Liviu Dragnea.

Două dintre cele 16 proiecte maramureşene aprobate vor fi finanțate cu câte 400.000 de lei − suma cea mai mare, după cea alocată Festivalului din Cezieni-Olt.

Gabriel Zetea. Foto: Lucian Muntean

Chiar și așa, Gabriel Zetea se declară nemulțumit de ritmul cu care Guvernul le aprobă cererile de finanțare:

„Din păcate, comisia nu a analizat toate proiectele.

Lucrul ăsta sigur că ne deranjează, pentru că intrăm într-o criză de timp.

Am înțeles că, din lună în lună, o să aprobe, pe rând, diferite proiecte.

Dar ritmul este mult prea încet și ne-am dori să știm cu ceva vreme înainte care vor fi toate proiectele aprobate”.

 În august, 40 de sate din Maramureş petrec pe banii statului

La solicitarea PressOne, Consiliul Judeţean Maramureş ne-a transmis fișele tehnice ale celor două proiecte care vor fi finanţate cu câte 400.000 de lei.

Proiectul „Satele Unite ale României” − care se mai numeşte şi „Arca lui Noe a Identității Europene” − își propune să adune laolaltă comunitățile rurale din ţară într-un demers „de valorificare a culturii tradiționale, a tradițiilor și obiceiurilor”.

Totul, sub sloganul „România autentică prin oameni, dragoste și bunătate”. 

Pe scurt, ideea maramureşenilor era „o petrecere Centenară”, care să aibă loc în sate din toată ţara „în jurul zilei de 15 august 2018, de Adormirea Maicii Domnului”.

Argumentul este că astfel s-ar restaura „credința în umanitate”.

Iată un fragment din fişa tehnică:

Pe lângă aceste „micro-evenimente” , fiecare comunitate înscrisă pe site-ul sateleunitealeromaniei.ro ar urma să trimită o delegație la „Reuniunea Satelor”, programată în zilele de 18-19 august, tot în Maramureș.

La Reuniune sunt așteptate 800 de persoane − câte 20 din 40 de județe.

Inițial, Consiliul Judeţean Maramureş a cerut 587.528 de lei pentru această iniţiativă, însă bugetul a fost redus la 400.000 de lei și ar urma să acopere următoarele:

Potrivit proiectului, la Reuniunea Satelor din 18-19 august, Maramureşul ar urma să primească titlul onorific de „Capitală Culturală Ţărănească 2018”. ?

*

„Este un moment unic să trimitem Europei un mesaj foarte vizibil mediatic”

Al doilea proiect pentru care Maramureșul va primi 400.000 de lei propune „celebrarea tuturor eroilor Europei” din Primul Război Mondial, concomitent cu Centenarul, printr-un „salut de 100 de baloane de aer cald”.

România va prelua președinția rotativă a UE la 1 ianuarie 2019 și „este un moment unic să trimitem Europei un mesaj foarte vizibil mediatic”, consideră iniţiatorii.

Foto: Lucian Muntean

Cei 400.000 de lei de la Ministerul Culturii ar urma să acopere transportul, cazarea şi masa celor 100 de echipaje care vor pluti din toate ţările Europei pentru a fi alături de maramureşeni timp de 5 zile, în perioada 3-7 octombrie.

Organizatorii estimează că va fi vorba despre circa 500 de oaspeţi.

Din fişa tehnică rezultă că, la fel ca în cazul proiectului din Olt, nici acest proiect nu este gândit special pentru Centenar, ci reprezintă doar ediţia 2018 a unui festival mai vechi:

Și pentru acest proiect, Consiliul Județean Maramureș a cerut inițial o sumă mai mare: 574.000 de lei.

Primarul din Alexandria: „Nu am cerut finanțare. Facem cu ce putem să facem aici”

Într-o primă variantă a listei cu primele 99 de proiecte aprobate pentru Centenar apărea şi această menţiune: „Județele care nu au transmis proiecte până la data de 16.04.2018: Giurgiu, Teleorman, Vrancea”.

Ulterior, această mențiune a fost ștearsă.

Contactat de PressOne, primarul municipiului Alexandria, Victor Drăgușin, a confirmat acea informaţie iniţială de pe site-ul Ministerului Culturii. El ne-a declarat că nu va cere bani de la Bucureşti pentru proiectele dedicate Centenarului.

„Noi avem foarte multe evenimente, generate nu numai de municipalitate, dar și de instituțiile deconcentrate din Teleorman.

De altfel, am creat un colectiv de întocmire a programelor. Suntem în plină desfășurare şi nu am cerut finanțare. Facem cu ce putem să facem noi aici.

Ce mai cred eu drăguț și de impact este un concurs organizat pe șase paliere, toate pe tema Centenarului, adresat școlilor și liceelor din municipiul Alexandria, cu premiul final – participarea la Alba Iulia, în cadrul ceremoniei oficiale, timp de trei zile”, a declarat Drăgușin.

Primarul din Giurgiu: „Noi avem Primăvara Culturală Giurgiuveană”

Şi primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a confirmat că încă nu a cerut bani de la Guvern pentru iniţiative dedicate Centenarului.

El spune că a trimis o listă cu foarte multe manifestări la Ministerul Culturii, dar pentru care nu a solicitat finanțare, pe motiv că „erau multe cerințe de îndeplinit”.

„Nu avem un proiect de așa amploare care să se supună rigorilor din Hotărârea de Guvern.

Noi am avut și avem în continuare Primăvara Culturală Giurgiuveană, care este sub egida Centenarului.

Consiliul Județean va avea o manifestare care va cuprinde și interpreți de muzică populară din toate zonele geografice, inclusiv Republica Moldova.

Deci, noi nu am cerut finanțare, dar asta nu înseamnă că nu facem”, a detaliat Barbu pentru PressOne.

 Marian Oprişan vrea parcare auto din fonduri pentru Centenar

Spre deosebire de cei doi edili menţionaţi, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a fost foarte mirat când i-am spus că judeţul său figurează cu zero proiecte trimise la Guvern până la data de 16 aprilie.

„Cum adică nu am trimis nici un proiect? Lăsați-mă să verific și vorbim în 45 de minute”.

La a a doua convorbire, Oprişan a declarat că încă nu s-a terminat selecția și prelucrarea datelor de la nivelul județelor.

− Deci, nu este adevărat că nu ați trimis niciun proiect?

− Bineînțeles, nici pomeneală!

Printre proiectele pe care Oprișan vrea să le aşeze sub umbrela Centenarului se numără modernizarea drumului naţional dintre Tișița (localitate componentă a oraşului Mărăşeşti) şi Mausoleul Soveja (aflat în Dragosloveni).

Şi încă ceva:

„Mausoleul de la Mărăşeşti nu are parcare. De jur-împrejurul lui vrem să facem o parcare pentru autocare”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€