Prima imagine cu o gaură neagră ne ajută să înțelegem mai bine Universul. Foto: Event Horizon Telescope collaboration et al.

Cele mai importante evenimente din lumea științei și tehnologiei în 2019

Anul care tocmai a trecut nu a fost un an obișnuit pentru știință și tehnică. S-au pus bazele unor tehnologii și unor programe care vor fi fundamentale pentru schimbarea felului în care trăim în următorul deceniu. De altfel, multe dintre reușitele științei din 2019 se vor regăsi foarte rapid în produse și tehnologii noi pe care le vom întâlni în magazine.

Iată o scurtă recapitulare.

Artemis duce oamenii înapoi pe Lună

În 2019, NASA a dat un nume oficial programului spațial care va duce omenirea înapoi pe Lună: Programul Artemis, după numele zeiței vânătorii din mitologia greacă, Artemis fiind de altfel sora lui Apollo.

Ilustrație de Massimiliano Cardinali | Dreamstime.com

Misiunea a fost anunțată încă din 2017, dar în 2019 și-a primit numele oficial, iar vicepreședintele american a anunțat că NASA are undă verde pentru o aselenizare accelerată. Astfel, conform planului actual al programului Artemis, vor fi trei misiuni, având ca țintă aselenizarea unui echipaj mixt pe Lună în anul 2024. Artemis I ar trebui să decoleze chiar în 2020, prima misiune urmând să fie una fără echipaj pentru testarea Sistemului de Lansare Spațial și a capsulei Orion.

Programul Artemis are ca target stabilirea unei baze pe lună în vederea unei viitoare misiuni către Marte. Dacă în programul Apollo astronauții stăteau pe suprafața Lunii doar câteva ore, primele misiuni din Artemis ar trebui să dureze două săptămâni.

Mașinile electrice iau avânt

Automobilul electric crește în popularitate, majoritatea constructorilor lansând cel puțin un model electric în gamă. Tesla rămâne o marcă extrem de populară în acest segment, iar Elon Musk a uimit din nou publicul prezentând modelul Cybertruck, un pick-up electric cu un design total atipic.

Tesla Cybertruck pare desprinsă din filmele anilor 1980, dar e, de fapt, o mașină de secol XXI

Tesla Cybertruck are forme desprinse parcă din filmul Blade Runner și o caroserie fabricată din oțel similar cu cel folosit la rachetele Space X. În plus, geamurile sunt geamuri incasabile. Cel puțin așa susține Elon Musk, deși în timpul prezentării oficiale, geamurile laterale ale prototipului Cybertruck prezentat s-au spart în momentul testării cu o bilă de metal.

Tesla Cybertruck va ajunge la primii clienții în 2021, dacă Elon Musk va reuși să treacă peste problemele ritmului de fabricație. Tesla Model 3 a avut mari întârzieri în livrările către clienți, dar Tesla vrea să remedieze aceste neajunsuri. O nouă uzină va fi construită în Europa, la Berlin, uzină ce va produce în special noul SUV Model Y. Presa germană spune că uzina din Germania va avea o capacitate de 500.000 unități pe an.

2019 a fost anul în care au lansate numeroase alte modele electrice: Renault Zoe a ajuns la a doua generație, Ford are acum în gamă un model electric numit Mustang Mach-E, inspirat de celebrul muscle car Ford Mustang, iar Porsche a lansat modelul Taycan, un performant sedan cu patru portiere cu propulsie pur electrică.

În domeniul geneticii, a fost anul maimuței.

Dacă prima oaie clonată, celebra Dolly se năștea în 1996, în 2019, specialiștii în genetică din China au reușit să creeze nu una, ci cinci clone identice ale aceleași maimuțe. Geneticienii chinezi au efectuat și o mutație la una din genele care afectează sănătatea mentală, toate cele cinci clone având aceeași mutație.

Toate experimentele cu clonare au drept scop realizarea, în cele din urmă, a unui proces prin care să putem clona organe umane pentru transplant. Va mai dura, însă, până când acest lucru va putea fi făcut în condiții de siguranță și mai ales etice.

2019 a fost un an important și pentru astronomie.

Este anul în care omenirea a reușit să fotografieze o gaură neagră, fenomenul cosmic cel mai dificil de captat într-o imagine. Echipa telescopului Event Horizon a publicat o imagine a unei găuri negre din galaxia M87, la 54 milioane ani-lumină distanță de Pământ. Deși imaginea este neclară, confirmă ipoteza sferei de lumină din jurul centrului întunecat. Este o realizare imensă, oamenii de știință încercând de zeci de ani de zile să capteze imaginea acestui corp spațial ce poate distorsiona spațiul și timpul prin imensa atracție gravitațională.

În luna august, astrofizicienii au reușit să detecteze și urmările unei coliziuni dintre o gaură neagră și o stea neutronică (corp ceresc super dens rezultat în urma unei stele moarte). Uriașa coliziune a avut loc acum un miliard de ani, creând unde în spațiu și timp, cunoscute și sub numele de unde gravitaționale. Acestea au trecut pe lângă Pâmânt în 2019.

Apropo de corpuri planetare ciudate, chiar pe 1 ianuarie 2019, sonda New Horizons a fotografiat un obiect misterios numit MU 69 sau Ultima Thule, aflat la mai mult de 4 miliarde de mile depărtare de Terra. Este cel mai îndepărtat corp ceresc vizitat de o sondă de pe Pâmânt.

Tot în 2019 am descoperit o planetă care are toate șansele să susțină viața așa cum o știm. Planeta K2-18b devine cea mai bună candidată pentru habitabilitate, oamenii de știință anunțând că planeta conține vapori de apă. K2-18b este o super-Terra și se află pe orbita unei stele de tip pitică roșie aflată la 110 ani lumină depărtare de sistemul nostru solar.

2019 a fost și anul în care a fost testat cu succes conceptul de navă spațială propulsată de lumina soarelui. Satelitul LightSail 2 a fost lansat pe orbită și a întins o velă solară ce permite călătoria prin spațiu doar cu ajutorul luminii. Acest tip de tehnologie ar putea într-o zi să ne asigure propulsie infinită în călătoriile spațiale.

Un an bogat în descoperiri de tot felul

2019 este anul în care oamenii de știință au aflat că rata topirii calotelor de gheață din Antarctica și Groenlanda a devenit alarmantă. Doar în Groenlanda, în fiecare an se topesc 286 miliarde de tone de gheață. Acum 20 de ani, rata de topire era de 50 miliarde de tone pe an.

Ghețarii din Groenlanda se topesc în mod accelerat. Deși procesul poate dura sute de ani, trendul crescător a îngrijorat oamenii de știință. Foto Vojtech Jirka | Dreamstime.com

Tot în 2019 am aflat că monstrul Kraken are o rudă în lumea reală care nu mai fusese depistată de ani de zile. În luna iunie, oamenii de știință au reușit să fotografieze un calamar gigant, specie considerată dispărută.

De asemenea, în 2019, oamenii de știință au găsit leacul pentru efectele cauzate de virusul ebola. Două tratamente experimentale au reușit să salveze peste 90% din pacienții infectați cu acest virus în Congo. Ebola era considerată o boală incurabilă.

2019 a fost anul în care câțiva producători de telefoane mobile inteligente au încercat creearea unui nou trend: telefonul pliabil. Samsung Fold a creat vâlvă la începutul anului, acesta folosind un ecran flexibil de 7.3 inci vizibil când telefonul este deschis. Fold a avut însă probleme mari în testele inițiale cu publicul, iar Samsung a decis să retragă produsul pentru a remedia problemele ecranului flexibil.

Vrei să asculți muzică, dar nu suporți căștile. Sau vrei să vorbești la telefon fără a purta în ureche o insetetică cască bluetooth. Bose a rezolvat acestă problemă lansând pe piață ochelarii de soare Bose Frames. Nu sunt ochelari smart, dar permit ascultarea de muzică sau vorbitul la telefon doar prin simpla purtare a ochelarilor de soare. O soluție inedită care are șanse să prindă la public.

Primii ochelari cu audio încorporat au un design destul de primitiv, dar vor fi gadgetul care poate marca următorul deceniu

Inteligența artificială a început să exceleze și la poker. După ce super computerele au învins marii șahiști, în 2019 un bot numit Pluribus s-a dovedit a fi mai bun la jocul de Poker Texas Hold’em. Timp de 12 zile, bot-ul s-a dovedit a fi mai bun în fața a 15 jucători de poker de elită. Se pare că rămânem, treptat, fără jocuri în care să fim mai buni decât IA.

În cele din urmă, o știre apărută chiar la începutul lunii decembrie ne spune că cercetătorii Universității Politehnice București testează împreună cu o companie israeliană un sistem ce poate detecta intensitatea și locul aproximativ al producerii unui cutremur cu patru ore înainte de producerea acestuia.

Într-o știre publicată de Mediafax, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice București, a declarat că cercetătorii sunt în faza de concept, după o serie de teste făcute în Turcia și Grecia. Compania israeliană susține că a efectuat o sesiune de monitorizare în Vestul Turciei cu o rată de succes de 90%. Dacă sistemul va deveni funcțional, ar putea contribui la evitarea unui dezastru în cazul unui cutremur major. Rămâne de văzut dacă va avea succes, oamenii de știință fiind sceptici.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...