Ce lipsește din oferta culinară a Bucureștiului? „Dacă în alte țări vorbim despre street food în adevăratul sens al cuvântului, adică van-uri cu vânzare direct din stradă, la noi avem mai mult un street food de eveniment”

Lavinia Niță

Reporter

Ce oferă Bucureștiul din punct de vedere culinar? Cum arată relația românilor cu street food-ul? Cum schimbă transformarea multiculturală a Bucureștiului bucătăria locală și ce influență încep să aibă condimentele asiatice în gusturile românilor?

Pentru a înțelege cum s-a schimbat, de-a lungul ultimului deceniu, felul în care mănâncă românii, am stat de vorbă cu Dragoș Gurăroșie, organizator BurgerFest, un festival culinar ajuns la a opta ediție. „Noi, consumatorii, suntem un pic mai educați, dar în continuare plutim într-o mare de sosuri de la găleată și preparate decongelate la microunde”, e de părere Dragoș.

Dragoș Gurăroșie este co-fondatorul BurgerFest. Foto: Arhiva personală

La BurgerFest 2024, care va avea loc între 17 și 19 mai la Verde Stop Arena, oferta va include mai degrabă un amestec de „arome, oameni happy și muzici bune într-o zonă cu iarbă verde din mijlocul orașului”, povestește Dragoș, care încă din 2015 ani, pe ploaie sau pe soare, pune cap la cap un eveniment la care mulți bucureșteni vin an de an, cu copii și căței.

Burger Fest 2015, prima ediție. Foto: Facebook BurgerFest

PressOne: Cum s-a schimbat peisajul de street food din România din 2015, de la prima ediție BurgerFest, până azi? 

Dragoș Gurăroșie: În 2015 nu exista street food. În România de azi, street food-ul este mult mai dezvoltat decât în multe țări din Europa. Dar, dacă în alte țări vorbim despre street food în adevăratul sens al cuvântului, adică van-uri sau truck-uri parcate pe stradă și cu vânzare direct din stradă, la noi avem mai mult un street food de eveniment.

Și este așa fie din cauza legislației, fie din comoditatea food trucker-ilor, fie din alte interese, fie din toate la un loc. În ultimii ani a început – foarte greu, dar e un început - să se diversifice și antreprenorii să caute să aducă pe piață și alt gen de produse.

Cum arată Bucureștiul, din acest punct de vedere și ce oferă orașul, în zona de turism culinar?

Bucureștiul are clar o ofertă în zona de turism culinar, dar nu are o astfel de ofertă în zona de turism culinar de tip street food. Dacă nu te nimerești în oraș în timpul unui eveniment de gen, atunci n-ai cum să dai cu papilele de niciun food truck. Da, există produse bune de tip street food în multe dintre restaurantele brick & mortar, există produse culinare excepționale, dar nu de tipul street food, deci turistul care își dorește să se bucure de mâncare în București are sigur de unde alege.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

„BurgerFest este acest melanj de arome, oameni happy și muzici bune într-o zonă cu iarbă verde din mijlocul orașului.” Foto: Facebook BurgerFest

Cum crezi că e perceput BurgerFest și ce public atrage? 

Este un eveniment cu produse de tip street food, dar nu ne adresăm doar proprietarilor de food trucks. Este un eveniment dedicat unui singur produs și pentru noi este importantă calitatea acelui produs, nu cine îl vinde. Toți comercianții sunt „cazați” în aceleași condiții, fără prea multe lucruri care să-i diferențieze din punct de vedere vizual, tocmai pentru că ne dorim ca publicul să descopere produsele pe care le vând aceștia, originalitatea combinațiilor și calitatea lor.

La BurgerFest nu ai asfalt, nu ai betoane, dar ai iarbă și posibilitatea de a umbla desculț prin ea. Gurmanzii sunt fericiți pentru că descoperă mâncare bună și pot aprofunda un fel de mancare pâna în cele mai mici detalii. Copiii sunt fericiți că pot alerga prin iarbă. Părinții sunt fericiți pentru că își pot aduce copiii într-un loc mai childproof decât o stradă cu borduri sau un parc cu alei de beton.

Câinii sunt fericiți pentru că sunt împreună cu stăpânii lor relaxați și pentru că iarba nu are căpușe și alte goange.

BurgerFest este acest melanj de arome, oameni happy și muzici bune într-o zonă cu iarbă verde din mijlocul orașului.

După ce criterii sunt aleși vendorii care participă la festival? Cum a evoluat, din experiența ta, și acest domeniu, al antreprenoriatului de street food? 

În primul rand ne interesează calitatea produsului finit, respectiv a burgerului. Toți cei care ajung să fie invitați la BurgerFest au fost cel puțin o dată vizitați de noi, incognito, și testați. Și acest lucru se întâmplă în fiecare an, indiferent dacă respectivul restaurant a mai participat în trecut. Mâncăm mulți burgeri.

Foto: Facebook BurgerFest

Ne interesează tehnica de preparare, aspectul și gustul. Tehnica de preparare este foarte importantă pentru că, dacă o ai, atunci ai toate șansele să faci un burger echilibrat ca arome, juicy și care să mă facă să mai vreau unul. Aspectul e important, dar nu așa de mult pe cât s-ar aștepta unii. Gustul e cel mai important, dar și cel mai subiectiv criteriu.

Toate aceste trei criterii trecute prin filtrul experienței și memoriei papilelor noastre te aduc ca vendor la BurgerFest. Dacă ai și o prezență activă și interactivă în social media, dacă auzim de tine și din stanga, și din dreapta, atunci ești un combo perfect. Dar, revin, tehnica de gătire, aspectul și gustul sunt cele mai importante criterii.

La începuturi, în 2015, antreprenorii puneau accentul pe carne și pe calitatea ei. Apoi au început să fie atenți și la chifle. Sectorul de panificație începea să se dezvolte, aveam din ce în ce mai multe brutării artizanale, iar brutarii aveau nevoie de o piață. Au urmat atenția pentru sosuri și restul de toppinguri. Am ajuns de la roșii și castraveți murați sau ketchup cu maioneză la combinații care presupun trufe, scoici Saint Jacques, creveți, foie gras sau kimchi.

Care e cea mai ciudată combinație pe care ai gustat-o vreodată într-un burger? 

Aș zice inedit. Am mâncat un burger „românesc” din carne de porc, ceva murături și un crumble de șorici, am mai mâncat burgeri cu măduvă și cea mai interesantă a fost o ciorbă de burger. 

„Mâncăm mulți burgeri. Ne interesează tehnica de preparare, aspectul și gustul”, Dragoș Gurăroșie. Foto: Facebook BurgerFest

Bucureștiul, Clujul, Timișoara și celelalte orașe mari din România depășesc ca nivel de trai și venit media europeană, potrivit datelor Eurostat. Cum se traduce asta în zona de food?

Încă nu se traduce în niciun fel. Calitatea ingredientelor s-a îmbunătățit. Noi, consumatorii, suntem un pic mai educați, dar în continuare plutim într-o mare de sosuri de la găleată și preparate decongelate la microunde. Punctual e bine, pe anumite străzi e bine, dar dacă privești de sus, lucrurile nu sunt atât de roz precum enunțul Eurostat. 

Care e orașul din România unde se mănâncă cel mai bine? Care are cel mai bun raport calitate-preț?

Sunt bucureștean 100%, deci sunt tentat să zic că cel mai bine se mănâncă în Bucuresti pentru că aici petrec cel mai mult timp. Și cred că așa și este, dar e așa și pentru că e un oraș mai mare decât celelalte, cu o varietate mai mare de restaurante și cu bucătării mai variate.

BurgerFest 2019, ultima ediție înainte de pandemie. Foto: Facebook BurgerFest

Dar se mănâncă bine la Brașov, la Cluj și prin Timișoara, dar și la Sf. Gheorghe. Trebuie doar să știi unde să mergi. Dacă mergi la munte și vrei să mănânci fructe de mare, calitatea poate fi ok, dar sigur prețul o să fie mare. 

Cum ai descrie însă în general relația românilor cu mâncarea de tip fast-food? Ce au înțeles și unde ar putea fi potențiale probleme de rezolvat, inclusiv pe partea de conștientizare și de sănătate publică? 

Este o linie fină, dar fermă și o diferență mare între un burger dintr-un lanț de fast-food și un burger artizanal făcut într-un restaurant specializat sau într-un food truck. Diferența și nocivitatea e dată și de nivelul de procesare al produselor folosite.

Una e să folosești o chiflă făcută de o brutărie mică, să-ți selectezi tu carnea, să-ți faci tu sosurile și alta e să primești toate astea cu tirul, venite direct din fabrică. Cred că, cel puțin în marile orașe, românii din clasa medie încep să facă diferența și să înțeleagă.

Suntem la început și portofelul încă dictează, iar educația este zero. Nu avem educație gastronomică și încă suntem sub mirajul luminilor și al scamatoriilor marilor lanțuri de fast-food. 

O platformă de distribuție de mâncare susține că locuitorii din orașele mari din România ar comanda, în medie, un burger la fiecare 3 secunde. Care este, în evaluarea ta, prețul corect pentru un burger și cum e Bucureștiul la acest capitol, comparativ cu alte orașe europene? 

Mâncarea în București e scumpă. Prețurile la materia primă au crescut mult în ultima perioadă, deci e firesc ca și produsele finite să fie mai scumpe. Exista locuri unde raportul calitate preț e ok, dar în majoritatea prețurile o iau în sus, iar calitatea bate pasul pe loc. Există și bun simț, deci există și burgeri în jur de 35 - 45 lei. Dar să nu uităm că prețul depinde de calitatea ingredientelor, de cantitatea lor, de locație, de cerere și ofertă.

BurgerFest 2023. Foto: Facebook BurgerFest

Cum schimbă transformarea multiculturală a Bucureștiului bucătăria locală și ce influență încep să aibă condimentele asiatice sau africane în gusturile românilor? 

Și aici suntem încă la început, dar încep să apară deja primele restaurante etnice specifice forței de munca importate de România. Rămâne de văzut dacă e o chestiune de conjunctură sau vor ramane aici și, evident, segmentul acesta se va dezvolta. 

Cum va arăta viitorul street food în România și care va fi statutul burgerului în toată povestea?

Piața de street food, așa cum e ea acum la noi, este destul de saturată. Fiind o piață care depinde în proporție de 90% de organizatorii de evenimente, care la rândul lor depind de bugetele de advertising și de puterea de cumpărare a românilor, nu cred că se va mai dezvolta, cel puțin nu în același ritm ca până acum. Burgerul este cel mai bine vândut produs în cadrul oricărui tip de eveniment culinar, muzical sau sportiv. Și așa va rămâne încă o perioada lungă de timp.

PressOne e partener media BurgerFest, care anul acesta are loc între 17 și 19 mai, la Verde Stop Arena (pe str. Barbu Văcărescu, nr. 162 - 164).