Ce efecte ar putea avea bugetul pe 2018. "Obiectivele au fost foarte clare: ne batem joc de bani"

Raluca Pancu

Redactor

Proiectul de buget pe 2018, care a fost adoptat, vineri, de Comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament, prevede cheltuieli mai mari cu salariile și pensiile decât veniturile care ar urma să fie colectate la buget. Vorbim de o diferență de 27 de miliarde de lei.

Proiectul este construit pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1% și un curs mediu de 4,55 lei/euro. Recent, Institutul Național de Statistică (INS) anunța că rata anuală a inflației a ajuns, în noiembrie, la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, respectiv la 3,2%.

Mai mult, datele publicate de BNR arătau că euro a trecut, încă din acest an, de nivelul estimat de Guvern abia pentru anul viitor. Vineri, euro a fost cotat, de exemplu, la 4,6362 lei.

Comisia Europeană constată că România nu corectează deficitul bugetar

Pe 22 noiembrie, Comisia Europeană constata că România nu a adoptat măsuri active pentru a corecta devierea semnificativă de la obiectivele bugetare pe termen mediu, anunțând că va cere Consiliului UE să recomande din nou Bucureştiului măsuri pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, potrivit Mediafax.

Asta după ce, pe 9 noiembrie, Comisia Europeană avertiza România că deficitul bugetar este preconizat să crească drept urmare a majorării salariilor în sectorul public.

„Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 şi aproape 4,6% în 2019.

În pofida creşterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019″, arăta Comisia Europeană.

În proiectul de buget, deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, iar deficitul bugetar ESA la 2,96% din PIB.

Pentru o imagine mai clară asupra lucrurilor, în materialul ce urmează am încercat să găsim răspunsuri la următoarele întrebări:

– Cum arată economia României de la care pornește proiectul de buget pe 2018?
– Care este viziunea proiectului de buget?
– Poate suporta bugetul toate creșterile anunțate?
– Cu ce costuri?
– Au fost supraevaluate veniturile bugetare și subevaluate cheltuielile?
– Ce dezechilibre sunt în proiect?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Femeia-model pentru Garda de Fier

Un universitar sibian a realizat o cercetare asupra ipostazelor de feminitate din ideologia legionară şi a urmărilor lor până azi.

Mai exact, la ce efecte ne-am putea aștepta în economie având în vedere și noile măsuri fiscale adoptate de Guvernul Tudose – de la plata defalcată a TVA până la mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat.

Putem vorbi de o creștere economică sustenabilă în 2017?

În primul rând trebuie să știm de la ce pornim. Mai pe scurt, cum arată economia de la care pornește proiectul de buget pe 2018.

Adrian Vasilescu. Foto: Lucian Muntean

„Economia României arată în două feluri. În primul rând, o economie în viteză pentru că avem cea mai mare viteză. Mulți spun: avem cel mai mare PIB din UE. Nu. Avem cel mai rapid PIB din UE. Creșterile la această oră, și în 2016, și în 2017 sunt cele mai mari din UE.

Ca ritm de creștere. PIB-ul, însă, nu corespunde poziției noastre din topul țărilor după populație. Suntem a șaptea țară, după populație, la cele 28 de țări, suntem a 17-a după PIB-ul total și a 27-a după PIB-urile/locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare, indicator care exprimă bunăstarea țării„, a declarat, pentru PressOne, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională.

Putem vorbi de o creștere economică sustenabilă în 2017? Ea este semnificativă, însă ridică niște semne de întrebare, explică fostul ministru de Finanțe în Guvernul Cioloș, Anca Paliu Dragu.

„O asemenea creștere economică înaltă trebuie cu mare grijă administrată. Rolul Guvernului exact ăsta este: să administreze economia astfel încât un ciclu economic să fie cât mai plat, să se evite punctele acelea de maxim și de minim.

Cu cât cazi mai de sus, cu atât cazi mai tare. Cam asta e situația economiei în momentul de față. O economie care merge cu o viteză atât de mare, în primul rând nu ar trebui să facă deficite bugetare„, a explicat, pentru PressOne, Anca Dragu.

Buget fără viziune și fără obiective concrete

Proiectul de buget pe 2018 nu reflectă nicio viziune. Cel puțin asta susțin foștii miniștri Anca Paliu Dragu (Finanțe – Guvernul Cioloș) și Florin Jianu (Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – Guvernul Grindeanu) care remarcă lipsa obiectivelor clare pentru dezvoltarea României în proiect.

Florin Jianu. Foto: Facebook

„Ar fi trebuit să fie construit un buget bazat pe obiective foarte concrete, măsurabile… privind infrastructura: .

Obiective concrete, măsurabile și bugetul construit în concordanță.

Altfel e, ceea ce s-a întâmplat, de altfel, în toți anii post-revoluționari: un buget contabil, în care încercăm să cârpim dintr-o parte ca să punem în altă parte fără, de fapt, să ne propunem să dezvoltăm România„, a arătat, pentru PressOne, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

La rândul său, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, Anca Paliu Dragu, remarcă faptul că proiectul de buget pe 2018 reflectă o „risipă de resurse„.

„Gândirea, viziunea economică asupra bugetului, care nu ține numai de Ministerul Finanțelor, aici mi se pare că mai avem foarte mult de lucru (…) Obiectivele au fost foarte clare: ne batem joc de bani”, a declarat Dragu.

Venituri bugetare supraevaluate, cheltuieli subevaluate

În al doilea rând, cifrele puse pe masă de Ministerul de Finanțe par umflate. Cine o spune? Consiliul Fiscal care consideră că veniturile din TVA, prognozate să crească în 2018 ca urmare a introducerii plății defalcate a TVA și al unor măsuri de îmbunătățire a colectării luate de ANAF, „sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 3-4 miliarde lei”.

„Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări: dincolo de obiecția de principiu asupra caracterului lipsit de prudență al includerii ex ante în proiecția de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor măsuri de îmbunătățire a colectării, plusul de venituri avansat în textul raportului apare neconcordant cu evaluările anterioare ale MFP aferente introducerii obligatorii și generalizate a plății defalcate a TVA, ce indicau venituri suplimentare de doar 2 miliarde lei în 2018, în condițiile în care, ulterior, sfera de aplicare a plății defalcate a TVA a fost restrânsă considerabil”, arată analiza instituției citate.

Totodată, în viziunea Consiliului Fiscal, cheltuielile de asistență socială sunt subevaluate cu „circa 4 miliarde lei” în proiectul de buget pe 2018.

„Mai puține impozite, poate chiar șomaj”

Ne întoarcem la nivelul supraevaluat al veniturilor. La rândul său, Anca Paliu Dragu nu crede că măsura Split TVA va aduce încasări suplimentare de vreo patru-cinci miliarde la buget, așa cum au estimat guvernanții. Din contră. Fostul ministru al Finanțelor este de părere că măsura va pune firmele în dificultate, ceea ce va atrage efecte negative în lanț asupra bugetului de stat.

Anca Dragu. Foto: Lucian Muntean

„Nu vom vedea firme aduse din zona gri sau zona neagră în zona albă ca urmare a acestei măsuri. Ba dimpotrivă, poate că unii din zona albă ar putea fi tentați de zona gri pentru că Split TVA înseamnă un gol de resurse în vistieria firmelor.

Firmele vor fi profund afectate și vor trebui să facă apel la credite bancare, care sunt scumpe. Pe de altă parte, nu se califică la creditare multe firme. Mai ales firmele mici.

Nu au o istorie de credit, nu au active cu care să garanteze aceste credite și, ca atare, situația lor va fi extrem de dură.

Vom vedea clar firme aflate în dificultate ca urmare a acestei măsuri ceea ce înseamnă mai puține impozite, poate chiar șomaj„, a explicat fostul ministru al Finanțelor.

„Credem că statul va veni cu alte taxe”

De asemenea, în viziunea Ancăi Dragu, cei de la Finanțe „sunt puțin optimiști” și în privința efectelor mutării contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

În acest context, Anca Dragu a punctat faptul că reprezentanții mediului de afaceri nu dau semne că vor mări salariile și că, mai mult, se tem de noi modificări legislative care i-ar putea afecta.

„Am discutat cu multe firme mici, mari – toate au spus același lucru: . Mă aștept să fie mai degrabă o reducere decât o creștere a contribuțiilor și a încasărilor.

De asemenea, vorbind cu mediul de afaceri, întreprinzătorii raționali spun: .

Ce am învățat eu, în ani, e că mediul de afaceri vrea predictibilitate și stabilitate fiscală. Eu am bătut apa-n piuă cu aceste concepte. E foarte important ca firmele și cetățenii să știe pe ce taxe și impozite se bazează”, a mai declarat Anca Dragu.

Riscuri în sectorul privat ca răspuns la transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului sunt identificate și de către Consiliul Fiscal.

„Consiliul fiscal identifică riscuri neobișnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului), un scenariu în care creșterea salariului brut să fie inferioară celei avute în vedere în proiecția veniturilor bugetare având o probabilitate ridicată, cu implicații asupra evoluției consumului privat și a creșterii economice în general”, se arată în opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul bugetului de stat pe 2018.

Creșterea poverii fiscale și nefiscale

Va putea suporta bugetul toate creșterile anunțate? Florin Jianu ne-a răspuns că nu crede acest lucru, în condițiile în care construcția nu pare a fi una sustenabilă, iar „pentru mediul de afaceri acest buget înseamnă creșterea poverii a ceea ce înseamnă fiscal și nefiscal„. Asta deși avem o scădere de fiscalitate.

„Deja avem semnale din țară de la foarte multe administrații – de la membrii noștri care monitorizează aceste administrații – că aceste taxe vor crește.

Una peste alta, la sfârșit vom vedea că, de fapt, ai o fiscalitate mai scăzută, dar paradoxal, plătești mai mult și atunci de aici vin aceste creșteri.

Gândiți-vă că odată cu creșterea salariului minim, costurile salariale în sine cresc, costurile cu amenzile sar în aer. Fiscalitatea poate părea, aparent, că e scăzută, dar costurile cresc”, a explicat Jianu.

„Se vor tăia în continuare investițiile”

Anca Dragu, de cealaltă parte, consideră că bugetul ar putea suporta creșterile cu două amendamente: „se vor tăia în continuare investițiile, care oricum sunt la un minim absolut istoric și, pe de altă parte, se mai pot tăia din cheltuieli cu bunuri și servicii” sau se va depăși deficitul.

„Atenție! Acolo jumătate din cele 40 de miliarde reprezintă „Sănătate”. Deci dacă vom fi nevoiți să cumpărăm mai multe medicamente când mergem la doctor sau nu vom mai avea acces la doctori, de aici ni se va trage”, a mai punctat Dragu.

Deficitul

În privința deficitului, Anca Dragu atrage atenția că executivul condus de Mihai Tudose trebuia să prezinte un raport, împreună cu bugetul, prin care să explice Comisiei Europene cum va atinge obiectivul pe termen mediu – deficit bugetar de maximum unu la sută din PIB.

„Guvernul nu a făcut acest raport deși se află în procedura aceasta preventivă de deviație excesivă cu Comisia Europeană.

Este imposibil să te încadrezi de la un an la altul de la 3 la sută în 1 la sută – deficit ca pondere în PIB, chiar și cu o creștere mare. Dacă creșterea asta se întâmplă să fie sub prognoză, vă dați seama că riscurile sunt fabuloase„, a arătat fostul ministru.

Și Consiliul Fiscal „vede extrem de probabilă” depășirea țintei de deficit „și, pe cale de consecință, nevoia de măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor și/sau de reduceri de cheltuieli pentru menținerea deficitului bugetar la nivelul țintei asumate„. Ceea ce s-a întâmplat în exercițiul bugetar 2017 poate servi drept exemplu.

„(…) în condițiile în care execuția bugetară a relevat subdimensionarea puternică a cheltuielilor (de natură permanentă) de personal și a celor de asistență socială (riscuri în acest sens fiind semnalate de Consiliul Fiscal în opinia elaborată în contextul construcției bugetare inițiale), iar execuția veniturilor bugetare a fost sub așteptări (în pofida unor evoluții macroeconomice mai favorabile decât așteptările inițiale), înscrierea în ținta de deficit a presupus reducerea masivă a cheltuielilor de investiții în contextul rectificărilor bugetare”, mai arată Consiliul Fiscal.

„Minciunica” fondurilor europene

În ceea ce privește fondurile europene, întrebată cum vede faptul că Executivul şi-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 miliarde lei (6,3 miliarde de euro), însemnând cu 32% mai mult faţă de 2017, Anca Dragu a răspuns că proiectul de buget pe anul următor „preia minciunica bugetului precedent”.

Mai exact, Guvernul a introdus subvențiile europene pentru agricultură în buget „ca să pară că banii europeni sunt mai mulți”.

„E un artificiu ieftin. Dacă am putea înțelege că fac acest artificu din motive de finanțare, ok, dar măcar să spună public. Dar public eu aud autoritățile că spun: .

Nu, încasările fiscale au scăzut, numai contribuțiile au crescut ca urmare a creșterilor de salarii, dar per total, încasările au scăzut. Ar trebui scoase aceste subvenții.

În proiectul pentru 2018, au vreo zece miliarde fonduri europene , să zic așa, și peste 17 miliarde sunt aceste transferuri, subvenții directe de la UE.

Această minciunică au introdus-o în 2017 în buget și o păstrează și în 2018 să dea mai bine”, a detaliat Dragu.

Alte dezechilibre

Florin Jianu remarcă și alte dezechilibre în proiectul bugetului de stat pe 2018:

-în sfera întreprinderilor mici și mijlocii sunt scăderi de finanțări la programe;

-programul Start-Up Nation nu mai este bugetat pentru anul viitor, ci există numai creditele bugetare pentru acoperirea proiectelor din acest an;

-programul de târguri a scăzut de la 45 de milioane la 20 de milioane.

„Mai sunt câteva chestiuni legate de faptul că deși vorbim de prevenție, spre exemplu, în bugetul de stat ne propunem ca din sfera amenzilor, să avem încasări mai mari cu 147% față de anul 2017.

Vorbim de debirocratizare, dar anul viitor ne propunem ca încasările din emiterea de avize, autorizații să crească cu peste 1.000%”, a mai punctat Jianu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€