REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

La aproape doi ani de când a invadat Ucraina, Vladimir Putin și-a făcut timp de un podcast cu Tucker Carlson. Foto: captură Youtube

Ce-ai ratat din interviul lui Tucker Carlson cu Putin, dincolo de petarde, fumigene și minciuni

La aproape doi ani de când a invadat Ucraina, Vladimir Putin și-a făcut timp de un podcast cu Tucker Carlson. I-a spus basme rusești, s-a lăudat că e prieten cu China și că a făcut bani în ciuda sancțiunilor.

Vladimir Putin, omul pe care niciun Gen Z rus nu l-a prins decât șef, are alegeri în martie 2024 și o singură miză: un câștig considerabil, cu peste 80%. Are toate șansele, mai ales că a fost respinsă candidatura lui Boris Nadejdin, principalul opozant care putea să-i știrbească procentul. 

Până la alegeri, dar și în lipsa unei victorii rapide și decisive în Ucraina, Putin a acceptat să stea în fața unui reprezentant media american. Alesul Kremlinului a fost Tucker Carlson, fan al lui Donald Trump și proaspăt reprofilat în presupus jurnalist independent.

Reprofilarea a venit după ce Carlson a fost concediat de la Fox News în urma procesului pierdut de televiziune cu Dominion. După ce Biden a câștigat alegerile în fața lui Trump, Tucker a susținut la TV conspirația că alegerile ar fi fost furate și că firma care face aparatele de înregistrat voturi ar fi fost implicată. În cele din urmă, Fox News a ajuns la o înțelegere cu Dominion, care a costat compania de televiziune 787,5 milioane de dolari.

Citește și: Portretul românului care crede în Putin

Tucker Carlson pozează acum într-o entitate media care caută adevărul și, mai ales, influența prin interviuri cu oameni controversați, cum ar fi Javier Milei, actualul președinte radical al Argentinei, Andrew Tate, Viktor Orbán sau, mai nou, Putin. Se prevalează de obiectivitate, incisivitate și pofta de-a merge la „sursă” pentru răspunsuri. 

Înainte de difuzarea interviului cu Putin, Carlson a susținut că ar fi singurul jurnalist vestic care a vrut să discute cu președintele Rusiei. A fost o minciună atât de mare, încât până și Dmitri Peskov, secretarul de presă al Kremlinului, a spus că nu e adevărat, au fost și alte cereri, dar de la oameni mai puțin imparțiali

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Putin pozează în același om înțelegător, profesor de istorie la seral, mânat de scopul „denazificării” Ucrainei și cu încrederea făcută țăndări de America și NATO. Politico are un rezumat cu punctele cheie, Meduza adaugă niște comentarii de la surse apropiate Kremlinului, iar ISW are probabil cea mai amplă analiză pe chestiuni factuale. 

La aproape doi ani de când a invadat Ucraina, Vladimir Putin și-a făcut timp de un podcast cu Tucker Carlson. Foto: captură Youtube

Treci prin oricare dintre ele și ai cam prins ideea generală transmisă de Putin: SUA bad, Russia good și să mai termine și Ucraina cu ofensiva aia, că oricum nu se joacă la ea la scară.

Ce-am adunat mai jos sunt celelalte subiecte importante abordate de interviu, dar pe care lumea le trece cu vederea în timp ce stă să facă fact checking pe lucruri pe care Putin și ai lui le-au tot repetat în ultimii doi sau douăzeci de ani.

Elon Musk e lăudat de Putin – și, probabil, nu doar din admirație

Putin a început discuția cu jumătate de oră de istorie cosmetizată a Rusiei, deci era firesc să o încheie cu păreri despre viitor, în special despre AI (la care a zis că nu se pricepe prea bine) și implantul neural al Neuralink. Firma e controlată de Elon Musk, același care conduce SpaceX (turism spațial și poate chiar mai mult), Tesla (mașini electrice și software de condus autonom), Starlink (conexiuni la internet prin satelit și element cheie în războiul modern) și X (fostul Twitter). 

„Cred că nu-l oprește nimic pe Elon Musk. Va face doar ceea ce crede că-i potrivit”, spune Putin despre șeful X și Starlink. „Trebuie să găsești un numitor comun cu el. Să găsești căi de a-l convinge.”

În orice alt context ar fi fost doar laude prin care un șef de stat curtează un businessman. Doar că Elon Musk controlează cea mai relevantă politic platformă social media pentru americani și, odată ce a preluat Twitter, a stabilit reguli mult mai flexibile pentru conspiraționiști și, în special, politicieni de dreapta din America.

Musk are nevoie de politicieni, de aceea a donat ambelor partide și, după cum chiar el a spus, dacă în trecut era democrat, acum parcă îi plac republicanii. Politicienii, indiferent de culoare, îi bagă miliarde în conturile firmelor – la propriu – și îl deranjează când discută despre taxarea averilor.

PARIS, FRANȚA, 16 iunie 2023: Elon Musk, fondator, CEO și inginer șef al SpaceX, CEO al Tesla, CTO și președinte al Twitter, X, cofondator al Neuralink și OpenAI, la VIVA Technology (Vivatech). Foto © Frédéric Legrand | Dreamstime.com

Prin X, Elon Musk vrea să fie și o voce în politică, dar să fie și partizan. Astfel, în timp ce urăște media mainstream și în special pe cea de stânga, își construiește propriul trust de presă, dar cu o rețea socială ca fundație. Pe X se desfășoară și Tucker Carlson. A și încărcat interviul acolo, după ce l-a pus la el pe site. A ajuns și pe YouTube, dar cifrele de pe X sunt mai bune: aproape 200 milioane de vizualizări (ale postării, nu ale clipului propriu-zis), în timp ce pe YouTube e la aproape 15 milioane.

În 2024 culege roadele investiției în X, mai ales că Joe Biden e deja vizibil apropiat de sindicate, acestea fiind iar prezente în peisajul de business american. Sunt trei lucruri care enervează orice afacerist american: taxele, sindicatele și măsurile sociale care protejează angajații. Jeff Bezos cunoaște prea bine sentimentul. 

Apoi e chestiunea cu Starlink.

Când Rusia a invadat Ucraina, s-a dovedit un sistem extraordinar pentru a purta războiul digital cu rușii. Apoi, Musk fie s-a speriat, fie Kremlinul a găsit „un numitor comun cu el”. A blocat un atac important asupra flotei ruse și, mai nou, ucrainenii acuză că Rusia îi folosește sistemul.

„Starlink nu a fost gândit să fie folosit în războaie”, a spus Musk legat de momentul în care l-a blocat, ca să nu fie folosit de Ucraina și să ducă la o escaladare a conflictului. „Era pentru ca oamenii să se uite la Netflix și să facă școală online și să facă lucruri pașnice, nu atacuri cu drone.”

Putin susține că americanii se pricep mai bine la propagandă

Cea mai bună parte a discuției e pe la mijloc, începe după prima oră. „În războiul propagandei, e foarte greu să concurezi cu Statele Unite, deoarece Statele Unite controlează toată media lumii și mare parte din media europeană”, a spus Putin.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Altfel spus, se pricepe și Rusia, dar câte să și faci pe X, Facebook, Instagram, Threads sau TikTok. Sunt, până la urmă, doar câteva miliarde de oameni acolo, iar publicațiile pe care le tot finanțează nu trec și în mainstream. 

„Până la urmă, beneficiarii celor mai mari instituții media europene sunt instituții financiare americane”, a adăugat el. Aici curbează un pic realitatea ca să-i pice pe lecție. Da, sunt și fonduri de investiții implicate în presă, dar sunt și numeroase alte entități care sunt fix business-uri care vor bani și influență din zona asta – și nu doar în America, sub interes american. 

Putin, explicând cum e cu media independentă în interviul cu Tucker Carlson. Foto: captură Youtube

Declarația lui Putin mai are însă un substrat și un atac mascat. Statele Uniunii Europene au tot felul de programe de finanțare pentru presă care-i cam incomodează pe ai lui, dar și pe liderii care ar vrea ca situația să fie mai relaxată.

Viktor Orbán e un exemplu, dar nici politicieni din alte state care îi împărtășesc orientările ideologice nu sunt departe. Investigațiile care nu pot fi oprite prin telefon de mogul tot apar. 

Parteneriatul economic cu China e profitabil pentru Rusia

Eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT de confirmare a tranzacțiilor a fost un șoc considerabil pentru țară și oligarhi. Dar colapsul economic prognozat de unii n-a venit. Lista sancțiunilor a cuprins și tăierea furnizării de diverse componente de la companii americane și europene, de la piese pentru avioane și mașini până la cipuri și senzori. Astfel, Rusia s-a reorientat către Iran (care-i furnizează acum drone), Coreea de Nord și China. Despre țara condusă de Xi Jinping, Putin a avut doar cuvinte de laudă.

Putin s-a lăudat că deja a depășit ținta de 200 de miliarde de dolari (240 de miliarde în 2023) în trading între cele două țări. Mai mult, dacă în 2022 80% din tranzacții erau în dolari și euro, acum nici nu mai are nevoie de monedele astea. Face treabă în ruble (34%) și yuan (34%). „Nu noi am interzis utilizarea dolarului american, nu am avut o astfel de intenție. A fost decizia Statelor Unite de a restricționa tranzacțiile noastre în dolari americani”, a adăugat el.

Putin a lăudat BRICS (organizația compusă din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Ba chiar a zis că e deja mai puternică decât G7. „Dacă memoria nu mă înșală, în 1992, ponderea țărilor G7 în economia mondială era de 47%, în timp ce în 2022 a scăzut, cred, la puțin peste 30%. Țările BRICS reprezentau doar 16% în 1992, dar acum ponderea lor este mai mare decât cea a G7. Nu are nimic de-a face cu evenimentele din Ucraina”, a spus el. 

Doar că între ‘92 și 2022, să zicem, China a trecut de la sate de pescari la orașe mai mari decât Berlin, produce tone de electronice și produse pentru G7, iar India a început să joace un rol similar în ultimii 10 ani. Economia e cu totul alta față de acum 32 de ani, dar nu datorită Rusiei, care și-a asigurat contracte cu UE pentru exportat aceleași bunuri ca acum o sută de ani: resurse fosile de subsol. 

Lui Putin îi place însă China. A zis că-i o țară cu care te înțelegi, îi place compromisul. Plus că-s vecini de mult timp, chiar dacă nu-ți alegi vecinii sau rudele. Se poate înțelege de aici că nici Ucraina nu și-a ales vecinii sau „rudele”, deci să nu se mai plângă atât.

E posibil însă ca sentimentul să nu fie similar și din partea cealaltă. China lucrează cu mentalitate milenară, trage mai mult pentru mâine decât pentru azi. Sau poate că e doar o întâmplare că bănci de stat din China analizează conturile clienților ruși și le blochează, dacă au treabă cu industria de apărare. 

Un mesaj pentru oamenii loiali Kremlinului

Spre finalul discuției, Tucker Carlson îl întreabă pe Putin dacă nu cumva vrea să-l elibereze pe jurnalistul Evan Gershkovich, arestat de Kremlin sub acuzația de spionaj, ca un gest de decență și deschidere. Președintele Rusiei răspunde că nu, că prea a făcut gesturi de bunăvoință și Vestul nimic.

Dar serviciile între ele discută și, uite, e deschis la negocieri: dă jurnalistul pentru Vadim Krasikov. Nu-i zice numele, doar detaliile pentru care a fost condamnat la închisoare pentru asasinarea unui fost militant cecen în 2019. Ținta a fost Tornike Kavtarașvili, pe care Krasikov l-a executat de la mică distanță cu trei gloanțe trase dintr-un pistol cu amortizor. În trecut, Putin l-a caracterizat drept „terorist”, deoarece a fost unul din comandanții separatiștilor ceceni între 2000 și 2004.

Mesajul aici nu e pentru serviciile de informații, care știu deja ce-au de făcut. Nici pentru Germania sau alți lideri din UE. E un mesaj direct pentru Krasikov și alții, care execută sau vor executa ordine de la Kremlin: nu vor fi lăsați în urmă. Să-și facă treaba și șeful are grijă. 

Tucker Carlson, ascultând cu atenție lecțiile lui Vladimir Putin. Foto: captură Youtube

Până la urmă, să-și mai vadă și SUA de treabă

Din interviu n-au lipsit clasicele „NATO nu trebuia să se extindă”, „SUA provoacă”, dar și „eu m-am înțeles bine cu președinții americani”, deși se referă, de fapt, la un singur președinte: George Bush Junior, pe care l-a prins de la început de mandat până la final, când Putin a continuat să fie președinte.

Ceilalți aproape că nu există, în afara unor mențiuni frugale, dar mai ales nu există Barack Obama. Poate și pentru că în mandatul acestuia, când președinte era Dmitri Medvedev, era discutată o „resetare” a relațiilor cu Rusia. Nu s-a materializat niciodată poate și pentru că Putin s-a speriat de „primăvara arabă” și căderea diverselor dictaturi din zonă, care păreau eterne. Și revoluțiile nu-i plac, de asta a și numit-o pe cea din Ucraina „lovitură de stat”. 

Mesajul e surprins în următoarea afirmație: „Au nevoie Statele Unite de acest lucru (să trimită trupe în Ucraina – n.r.)? […] Nu aveți nimic mai bun de făcut? Aveți probleme la graniță. Probleme cu migrația, probleme cu datoria națională. Mai mult de 33 de trilioane de dolari. Nu aveți altceva mai bun de făcut? Deci ar trebui să luptați în Ucraina? Nu ar fi mai bine să negociați cu Rusia? Să încheiați un acord?”

De fapt, acesta pare mesajul cu care ar trebui să ne lase interviul lui Vladimir Putin cu Tucker Carlson. Putin vrea să negocieze doar cu SUA și un punct pe listă e să își vadă fiecare de treabă acolo unde e.

În interviu, președintele rus ironizează Germania, susținând că politicienii săi n-au gândire pentru interesul național. Îl ironizează pe Bill Clinton și pe alți președinți americani că ar fi fost marionete pentru servicii (în special CIA). Că degeaba vorbește cu ei, pentru că nu ei iau deciziile. „Ruling elites” decid, acel deep state cu care s-a tot bătut și Trump. A și uitat când a vorbit ultima dată cu Joe Biden. Acum e președinte, dar nu și-l aduce aminte nici de când era vicepreședinte. 

Din interviu n-au lipsit clasicele „NATO nu trebuia să se extindă”, „SUA provoacă”, dar și „eu m-am înțeles bine cu președinții americani”, deși Putin se referă, de fapt, la un singur președinte: George Bush Junior. Foto: captură Youtube

Dă vina pe serviciile americane și pentru Nord Stream. Nu dă mai multe informații, doar zice că „oamenii spun în astfel de cazuri: «uită-te la cine e interesat».”

Peste toate, Putin spune despre sistemul electoral american că „e dificil de înțeles de către noi”. Dar ce vrea cu adevărat să zică nu e că sistemul e dificil, ci că democrația e dificilă. Consumă resurse oricui ar vrea să intervină și durează să-i convingi pe oameni de lucruri.

Asta a fost și ideea generală, dincolo de cifre, istorie șchioapă sau diverse aluzii: democrația e greu de înțeles, iar cetățenii (în special americani) trebuie să se bucure de clemență, pentru că nu țin pasul cu ea și nici cu politicienii. Și, la o adică, uite că alegerile nu duc la nimic bun, că nu aleșii iau deciziile, ci serviciile. Și, peste toate astea, să nu se mai preocupe lumea de Ucraina. Ba chiar, dacă Ungaria sau România vor terenuri de-acolo, să spună.

În toată discuția cu Tucker Carlson a folosit des cuvântul „you”, doar că nu îi era adresat intervievatorului, ci spectatorilor americani. 

Tradus e „tu”. Și nu știu de ce, dar mi-au venit în minte versurile astea: „Nu cumva tu mi-ai furat o vilă? O mașină? O urmă de speranță să mai ies la lumină?”

Așa că mâna pe portofel, ochii la drum și să vedem cu ce ne alegem din 2024, că nici n-au trecut bine două luni și deja pare un an care se va termina prost din multe puncte de vedere.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios