Câți copii fac homeschooling în România? Ministerul Educației „nu este în măsură să centralizeze date”

Mălina Gîndu

Reporter

Ministerul Educației cere inspectoratelor școlare să anunțe poliția atunci când un copil este retras de la școală, după ce doi părinți din Bihor au fost condamnați fiindcă au ales să-și educe copiii acasă. Instituția nu este în măsură, însă, să evalueze amploarea fenomenului școlarizării la domiciliu în România, arată un răspuns transmis de minister pentru PressOne.

Cazul soților din Bratca, județul Bihor, condamnați la închisoare cu suspendare pentru că și-au retras copiii din sistemul de învățământ de stat, a readus pe agenda publică chestiunea școlarizării la domiciliu, formă de învățământ neautorizată în România. 

Ministerul Educației le cere acum inspectoratelor școlare să sesizeze organele de cercetare, dacă părinții își retrag copiii de la școală. Inspectoratele ar mai trebui și să identifice cazurile de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu, arată o adresă obținută de EduPedu.

Nu este prima dată când o instanță decide condamnarea părinților pentru împiedicarea accesului la învățământ al copilului. Problema homeschooling-ului este în atenția inspectoratelor școlare de câțiva ani. 

Care este, însă, amploarea fenomenului în România? PressOne a încercat să afle de la Ministerul Educației, instituția care ar trebui să urmărească și să controleze respectarea reglementărilor din domeniul educației. 

Dacă nu e în lege, ministerul nu vede

Câți elevi au fost retrași din sistemul de învățământ pentru a face homeschooling, în ultimii cinci ani? Care este statutul acestor elevi în baza de date a ministerului? Câți elevi au fost retrași, în general? Câți elevi au fost reintegrați în sistem, după o perioadă în care au fost retrași? Sunt câteva dintre întrebările pe care PressOne le-a adresat Ministerului Educației.

Evaziv, instituția își începe răspunsul prin reluarea prevederilor legale care reglementează învățământul în România: 

„Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral și învățământ cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar. Conform aceluiași act normativ (art. 17 din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023), învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență.”

Ministerul mai precizează că învățământul se poate organiza, legal, la domiciliu, doar în „situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului”. 

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea. Conferință de presă având că tema proiectul legilor educației avansat de Ministerul Educației, susținută de ministrul Ligia Deca, la sediul ministerului, 27 februarie 2023.

Cu această introducere, Ministerul explică, în continuare, că „nu este în măsură să centralizeze date de tipul celor solicitate”, fiindcă „nu există cadrul legal care să permită funcționarea școlii în sistem «homeschooling»”. 

Întrebările redacției nu vizau doar informații despre forma de învățământ nerecunoscută în România, ci și date care ar trebui să fie la îndemâna ministerului, precum numărul de copii retrași de la școală și numărul celor reintegrați, după o perioadă în care au fost în afara sistemului. 

Homeschooling-ul în România, din cifrele inspectoratelor

„Nu considerăm că homeschooling-ul, în acest moment, este o opțiune fericită pentru asigurarea dreptului la educație”, declara anul trecut ministra Ligia Deca, în cadrul dezbaterilor din Parlament pentru noua lege a educației. Un amendament al PSD propunea introducerea în lege a sintagmei „homeschooling”, însă aceasta a fost eliminată la vot. 

Învățământul la domiciliu a rămas, astfel, în afara legii în România, iar părinții care optează pentru acest mod de școlarizare riscă să fie pedepsiți:

Cu toate acestea, tot mai multe familii au ales homeschooling-ul pentru copiii lor, în ultimii ani. O arată semnalele de alarmă date de unele inspectorate școlare din țară. 

În 2022, ISJ Suceava preciza că 81 de elevi fuseseră retrași, în doi ani, pentru a fi școlarizați acasă, sub tutela unor școli-umbrelă din afara țării. Timișoara și Bihor semnalau cifre similare.

Ce sunt școlile-umbrelă? Cum funcționează homeschooling-ul sub tutela lor

Școlile-umbrelă sunt instituții unde părinții își pot înscrie copiii pentru a face homeschooling. Sistemul presupune că instituția supervizează, în schimbul unei taxe anuale, școlarizarea copiilor acasă, de către părinți. Unele școli propun un curriculum, propriile manuale și oferă o structură clară de evaluare a competențelor copilului.

Captură de ecran - Calculul taxei anuale la Home Life Academy

Altele, precum Home Life Academy, școala pe care au ales-o părinții din Bihor condamnați anul acesta, propun o structură mult mai laxă: părintele e liber să aleagă felul în care să-și educe și evalueze copiii. Singura obligaţie este, potrivit site-ului instituției, de a transmite de două ori pe an rezultatele testelor, în baza cărora, la finalul anului şcolar, copiii primesc o foaie matricolă. Taxa de înscriere pentru un copil de gimnaziu la Home Life Academy este de 175 de dolari.

Aceste școli nu figurează, însă în registrul național al unităților de învățământ acreditate, iar documentele pe care le emit nu sunt valide în România. Astfel, un elev de 14 ani care a „absolvit” gimnaziul în homeschooling, sub egida unei astfel de școli-umbrelă, nu s-ar putea înscrie, în baza documentelor emise de instituție, la un liceu acreditat în România.

Chiar și în aceste condiții, sunt familii care aleg asumat acest tip de învățământ pentru copiii lor. Fenomenul rămâne, însă, nemonitorizat la nivel central, reiese din răspunsul Ministerului Educației.

În lipsa unor măsuri stabilite la nivel național, autoritățile locale adresează problema așa cum găsesc mai potrivit: ISJ Mureș avertiza părinții, în 2022, că odată retrași, copiii nu mai pot reveni, prin transfer, în unități de învățământ acreditate. La Craiova și Iași, primarii au anunțat public anul acesta că delegă Poliției Locale sarcina de a-i amenda pe părinții care își retrag copiii de la școală.

„Mari lacune în achiziţiile şcolare”

În România există, din 2002, o asociație care își asumă „să promoveze educația acasă și să facă demersuri pentru legalizarea educației acasă în România”. Reprezentanții precizează că au organizat, de la înființare, zeci de conferințe cu scopul de a promova această formă de învățământ și pentru sprijinirea familiilor care îl practică. 

În legătură cu condamnarea părinților din Bihor, președintele Asociației Homeschooling în România, Gabriel Curcubet, declara, pentru Bihoreanul: „Acei părinţi sunt mai responsabili şi mai conştiincioşi decât directorul care i-a reclamat”.

Cei patru copii din familie „prezintă mari lacune în achiziţiile şcolare și imaturitate psiho-emoţională”, concluzionează evaluarea psihologică prezentată în cadrul hotărârii instanței. Copiii erau înscriși la o școală-umbrelă din SUA, și cei care le predau erau părinții, care au absolvit 8, respectiv 12 clase.