Cât de mult ne mai plac lemnul și spațiile mici

Valentin Șchiopu

Redactor

Reminder: o biserică de lemn din Sălaj, monument istoric datând din secolul al XVII-lea, a fost puternic avariată de furtună. Știrea a fost difuzată de o agenție națională în duminica de 17 septembrie. Era însoțită de un avertisment.

„Situația este una dramatică, ținând cont că era una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Sălaj, dar natura dezlănțuită face ravagii. Biserica era într-o stare bună de conservare, dar se pare că a fost un ghinion că vântul a bătut dintr-o direcție nepotrivită.

Fără o evaluare la fața locului nu pot spune mai multe. Va trebui să găsim urgent o soluție de finanțare. Nu o putem lăsa așa. În prima fază trebuie pusă în siguranță, pentru a nu ploua în interior, pentru că apoi se distruge tot”, declara, pentru Agerpres, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, Doina Cociș.

Și a plouat, de atunci, a plouat în fiecare zi. În curând o să cadă prima ninsoare. Nimeni n-a mișcat niciun deget în perimetrul bisericii, ca și cum n-ar fi dorit să distrugă probele de la locul unei crime. Nici localnicii, nici autoritățile județene, nici guvernul, nici BOR.

Situația necesită aprobări speciale, iar hârtiile au început să se plimbe între niște funcționari. E România, la scară mică. O bisericuță aflată la șoseaua europeană E81, care leagă Clujul de Zalău, zace sfârtecată, cu crucea înfiptă în noroi.

Lângă ea se află un mormânt cu crucea doborâtă. A stârnit mai multă indignare momentul în care un fotbalist și-a aruncat banderola de căpitan, nervos că e schimbat.

Bisericuța, sau, mai bine zis, ce a rămas din ea, este amplasată la intrarea în satul Poarta Sălajului, comuna Românași. Turla s-a prăbușit peste acoperiș și apoi a căzut alături.

Acum, oferă un peisaj dezolant. Doar pe site-ul Primăriei a rămas întreagă. În fotografii apare ca un fel de carte de vizită și o garanție că merită să poposești în localitate.

Reprezentantul primăriei Românași spune că instituția a făcut deja tot posibilul. Că a evaluat, a informat și așa mai departe. Și că, așa cum nu te poți pune cu natura, nu te poți împotrivi nici „naturii juridice”.

Mingea nu mai e în terenul lor. Se așteaptă aprobări speciale pentru a fi repusă în joc.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

„O fost vânt de aproape 100 de kilometri pe oră, turla o fost foarte înaltă și o cedat. N-o avut ce să se intervină. Fiind monument istoric, trebe aprobări speciale ca să se intervină.

E de durată, prin Ministerul Culturii, sesizat de Direcția Județeană de Cultură. Mai bine luați legătura cu Doina Cociș, dânsa s-o ocupat de solicitare la minister pentru intervenții de urgență. Ea e directoare la Direcția pentru Cultură. O fost la fața locului, o vorbit pentru soluții, o solicitat, o evaluat sumele de bani care ar trebui acolo.

Ca să mai lămurim treaba asta, acolo proprietar e biserica ortodoxă Poarta Sălajului. Este sub protecția Ministerului Culturii, fiind pe lista monumentelor istorice. Asta-i situația juridică.

În mod normal, primăria comunei nu e proprietară, ne înțelegeți? Nu e sub protecția noastră. Cine are grijă de monument e Direcția pentru Cultură. Arată rău, înțeleg, dar noi am raportat mai departe și la Prefectură, și la Comitetul Județean pentru Situația de Urgență.

Tot ce s-o ținut de noi s-o făcut, adică am raportat, am evaluat, am transmis peste tot, deci tot ce facem noi în cazurile ăstea”, a transmis Andrei Cristian, administrator public la primăria comunei Românași.

Am revenit la Doina Cociș, directorul de la Direcția pentru Cultură Sălaj. Ea spune că, pe lângă bisericuța de la Poarta Sălajului, a fost afectată și cea din comuna Lozna, însă, acolo, pagubele nu sunt atât de importante.

Doina Cociș e convinsă că lăcașul de cult va fi restaurat până în vara lui 2018. Cu un dacă major, totuși, privitor la soarta guvernului.

Într-o primă fază, punerea bisericuței sub o protecție provizorie ar costa în jur de 17.000 de lei. Apoi, întocmirea și derularea proiectului ar depăși 350.000 de lei, conform estimărilor inițiale.

„Eu am fost joi la Ministerul Culturii și am dus documentațiile preliminare. La fel, și la Institutul Național al Patrimoniului. Acestea sunt instituțiile care pot finanța în regim de urgență, din taxa de timbru, lucrări de reabilitare în situații de genul acesta. Documentația noastră e deja la Ministerul Culturii.

Pe de altă parte, instituția prefectului ne-a solicitat aceleași lucruri. Aceeași adresă am depus-o și acolo, și la Consiliul Județean. Mai mult, Guvernul a aprobat la fiecare județ niște sume pentru daunele create de furtună.

Acum, să vedem. Banii vor veni cu siguranță de undeva, pentru că e firesc să se întâmple așa. Sunt convinsă că banii vor veni ori de la Guvern, ori de la minister și, cel mai târziu în primăvară, ne putem apuca de lucru.

Pentru că acum nu te poți apuca de lucru. Trebuie făcute proiectul tehnic, trebuie avizat, trebuie obținută autorizație de construire, niște proceduri care trebuie respectate și care nu se pot derula într-o zi.

Vine perioada de iarnă, nu se poate lucra. Până atunci e nevoie de o protecție provizorie, ca să nu se compromită elementele bisericii”, a declarat Doina Cociș.

Deci, undeva prin vara viitoare vor fi finalizate lucrările de refacere a bisericii din Poarta Sălajului?

„Acuma, sigur că noi sperăm că se va întâmpla treaba asta. Ce va mai fi până la vara viitoare numai Dumnezeu știe. Vedeți că se poate schimba guvernul mâine, iar noul guvern să nu dea bani.

Depindem de niște decizii politice, că asta este în ultima vreme la noi, și dacă deciziile politice vor fi luate, banii vor veni. Încă n-am primit răspuns oficial de la nimeni, dar hârtiile le-am înaintat peste tot”.

Dacă îți continui drumul de la Poarta Sălajului spre Zalău, și mai apoi spre Satu Mare și Negrești-Oaș, întâlnești lângă șosea o troiță din beton deasupra căreia stă o pancartă cu anunțul „de vânzare” și un număr de telefon.

O idee: ca să mai scăpăm de chinul ăsta cu monumentele istorice, nu mai bine am face ceva modern, frumos? Am sunat să aflăm cât costă. Doar 20.000 de lei! La prețul unei renovări iei 15 troițe.

Troiță de vânzare, la ieșirea din Satu Mare. Foto: Raul Ștef

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril (satul Poarta Sălajului, comuna Românași), în ghidul turistic

Biserica din lemn datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, probabil din 1670, fapt confirmat de sistemul constructiv și stilul arhitectonic. Ea a înlocuit probabil o biserică mai veche, ajunsă într-o stare avansată de deteriorare ca urmare a strămutării vetrei satului.

Această ipoteză este susținută de un înscris care atestă existența unui antimis sfințit și semnat de către episcopul ortodox Dionisie Novacovici, în anul 1767, pe seama credincioșilor ortodocși din Vașcapău.

Biserica purtând hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost adusă în sat în anul 1835, ea fiind un dar al credincioşilor ortodocşi din Răstolţul Mare.

De dimensiuni mici, această biserică prezintă un plan drept unghiular cu absida poligonală cu cinci laturi. În ţară mai sunt cunoscute doar două exemple asemănătoare, unul în Bihor şi altul în Muntenia. Acest fapt grăieşte de la sine despre unitatea constructivă la români.

Este construită din bârne de stejar aşezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv blokbau, îmbinate la colţuri în cheutori simple. Baza construcţiei este o talpă masivă de stejar aşezată pe blocuri mari de piatră.

Planul construcţiei cuprinde elementele specifice tuturor bisericilor de lemn din Transilvania: cele trei încăperi, pronaos, naos şi altar, separate prin scânduri groase de stejar, acoperite iniţial cu o pictură specifică, neconservată din păcate.

O realizare tehnică deosebită o reprezintă turnul bisericii, amplasat în partea vestică a construcţiei, care face corp comun cu biserica şi este sprijinit de grinzile masive ale pronaosului.

Amplasarea acestei biserici pe culmea unui deal a făcut ca în două rânduri (1908 şi 1960) să fie lovită de trăznet, înregistrându-se de fiecare dată victime, sfeţii Curea Teodor, respectiv Petreanu Ioan fiind ucişi în timp ce trăgeau clopotele.

Fragment din prezentarea publicată pe site-ul Episcopiei Sălajului

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€