Orașe Oamenii faini Dezinformare Internațional Tineri English Section

Știri
Opinii
Mediu
Alegeri 2024
Viața
Orașe
Oamenii faini
Dezinformare
Internațional
Tineri
English Section

Lucian Muntean

Redactor

România

10/02/2016

Bucureștiul, văzut din turnurile sale

Lucian Muntean

Redactor

"Bravo, nene Păturică! Să trăieşti cât turnul Colţii!" – astfel îi urează boierii lui Dinu Păturică, în paginile romanului "Ciocoii vechi şi noi". Urarea nu era o glumă – în 1862, pe când Nicolae Filimon îşi vedea cartea publicată, turnul Colţei era în picioare. Trecuseră 60 de ani de la cutremurul din 1802, când se surpase o porţiune din turn. Tot atunci, clopotul din turn, care cântărea 1.700 de kilograme, se prăbuşise peste un vânzător care lucra în gangul clopotniţei.
Ilustrat aici într-o gravură de la 1853, aflată în colecţia Academiei Române, turnul construit între 1709 şi 1714 a fost demolat în 1888.

Astăzi, Capitala nu mai păstrează nicio urmă a clădirii care a găzduit, cu peste trei secole în urmă, cel mai mândru dintre turnurile sale. Cel puţin, nu la suprafaţă.

Peste fundaţia turnului Colţei s-a turnat asfalt. Aşa se face că, sub carosabilul actualului bulevard Brătianu, se odihneşte o pagină de istorie.

La doi ani de la demolarea Turnului Colţei, în 1890, i-a luat locul Foişorul de Foc. Înaltă de 42 de metri, clădirea a servit aproape 50 de ani ca punct de observaţie pentru apărarea incendiilor, iar ulterior a devenit Muzeu al Pompierilor.

În 1935, Foişorul a fost abandonat de pompieri, care căpătaseră între timp acces la clădiri mai înalte, dar şi la... telefonie.

Astăzi, din vârful Foişorului este greu de închipuit priveliştea de acum 200 de ani.

Peisajul care se deschide din turnul aflat la intersecţia străzilor Zece Mese şi Traian e mai degrabă dezolant: câteva acoperişuri de case, dar şi blocuri cu tencuiala zdrenţuită.

Cu o înălţime de 52,5 metri, Palatul Telefoanelor se voia, la vremea ridicării sale (1929-1934), o replică a zgârie-norilor din Statele Unite.

Deşi a fost prima clădire cu schelet metalic construită în Bucureşti, Palatul a fost zdruncinat serios în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi mai târziu, la cutremurul din 1977.

Din 1995 până în 2005, clădirea a trecut printr-un amplu proces de restaurare.

Palatul de pe Calea Victoriei a fost scos la licitaţie, în 2014, de către germanii de la Telekom – firmă care şi-a mutat aici sediul.

Licitaţia a expirat în 2015 fără ca vreun cumpărător să se arate interesat de Palatul Telefoanelor.

De pe acoperişul Palatului Telefoanelor se văd blocuri gri şi clădiri pustiite, fără geamuri sau cu faţada înnegrită.

În depărtare, un colos – Palatul Parlamentului.

Vederea dinspre Calea Victoriei nu e nici ea mai generoasă. Dincolo de blocuri însă, câţiva zgârie-nori moderni, din sticlă şi oţel, completează tabloul unui Bucureşti lipsit de armonie.

Spre Piaţa Romană, clădirea Ateneului oferă o mostră a Bucureştiului de secol XIX.

Clădirea în stil neoclasic este însă eclipsată de mult mai recentul hotel Sheraton şi de cele 18 etaje ale sale.

Ridicat între 1968 şi 1970, Hotelul InterContinental este una dintre cele mai înalte clădiri din Bucureşti şi cel de-al doilea construit de lanţul hotelier într-o ţară comunistă, după Esplanada din Zagreb.

Inaugurat în mai 1971, hotelul e înalt de 80 de metri şi a avut, iniţial, 400 de încăperi. Acum numără 283 de camere şi apartamente.

Cel mai scump apartament, Imperial Suit, se află la etajul 19 şi a devenit celebru în 1979, când a găzduit o parte dintre filmările la "Nea Mărin miliardar", cu Amza Pellea în rolul principal.

De curând, Hotelul InterContinental oferă şi o privelişte "renovată" – clădirea Teatrului Naţional, a cărei reabilitare s-a încheiat în primăvara anului trecut.

Piaţa Universităţii, de la ultimul etaj al Hotelului InterContinental: se văd clădirea Universităţii, cea a Muzeului de Istorie, dar şi Spitalul Colţea.

Intersecţia în formă de cruce - care astăzi nu pare neobişnuită - a fost inspirată de La Grande Croisée, construită de inginerul Georges Hausmann în Paris.

La Grande Croisée era cea mai mare intersecţie din Oraşul Luminilor, menită să lege cele patru puncte cardinale.

Intersecţia din Piaţa Universităţii este numită şi "kilometrul 0 al democraţiei", pentru că aici s-a sfârşit România Socialistă.

După căderea comunismului, Piaţa Universităţii a fost martora mineriadelor din anii 1990-1991, dar şi locul din care, în noiembrie 2015, s-a născut revolta #Colectiv.

Fostul turn al Bancorex, devenit sediu al Băncii Comerciale Române, are 83 de metri înălţime.

Clădirea, amplasată pe un teren în pantă, se detaşează vizibil mai ales când e privită dinspre Splaiul Independenţei. Construcţia a început în 1994, ca un parteneriat între Primăria Capitalei şi Bancorex. Terenul de dedesubt valora, la acea dată, 40 de milioane de dolari.

În 1997, când a fost terminat, turnul Bancorex a devenit cea mai înaltă clădire din Bucureşti, depăşind astfel recordul hotelului InterContinental.

Actualul sediu al BCR şi-a păstrat supremaţia până în 2004, când un nou "zgârie-nori" a fost ridicat în Bucureşti: turnul BRD, cu o înălţime de 87 de metri.

Amplasat în Piaţa Victoriei, turnul BRD oferă o privelişte de ansamblu a Bucureştiului.

Panorama nu este prea ofertantă spre Şoseaua Titulescu, vecină cu Gara de Nord: câteva case şi rânduri de blocuri alcătuiesc peisajul Capitalei în această zonă.

Ceva mai aerisită este, în schimb, vederea înspre Parcul Kiseleff. În imagine se mai pot observa Tower Center – aflat în construcţie la data fotografiei -, dar şi Muzeul Ţăranului Român.

An de an, recordul înălţimii e doborât în Bucureşti. A fost şi cazul Tower Center, care are 106,3 metri.

Aceasta e a treia cea mai înaltă clădire din România, după Sky Tower şi Turnul IFMA (Întreprinderea de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare).

O parte din clădire serveşte drept sediu pentru Ministerul Fondurilor Europene.

Millenium Business Center, aflat lângă Biserica Armenească, a ars într-un incendiu, în iunie 2009. La acea dată, era a opta cea mai înaltă clădire de birouri din Bucureşti.

În urma incendiului însă, turnul a rămas pustiu. Proiectul a fost, încă de la început, unul controversat.

Millenium Business Center – realizat integral din sticlă şi oţel - şi turnul de culoare bordo al Bursei de Valori din Bucureşti.

Vedere din Hotelul InterContinental.

Construirea clădirii Cathedral Plaza, din imediata vecinătate a Catedralei "Sfântul Iosif", a fost contestată încă de la început.

Arhiepiscopia romano-catolică din Bucureşti susţine că ridicarea acestui turn la mai puţin de 10 metri distanţă pune în pericol Catedrala – monument istoric cu o vechime de peste 125 de ani.

Cathedral Plaza - care, la 75 de metri, ocupă locul 5 în topul celor mai înalte imobile din Bucureşti - ar fi trebuit demolată încă din septembrie 2011.

La acea dată, Curtea de Apel Suceava a decis că imobilul a fost ridicat ilegal. Fostul primar Sorin Oprescu este acuzat că ar fi amânat demolarea.

Terminate în 2010, turnurile City Gate au, fiecare, 75 de metri şi 18 etaje.

Vedere din City Gate spre Casa Scânteii şi Piaţa Presei Libere. În imagine se poate vedea şi monumentul "Aripi", al lui Mihai Buculei, proaspăt amplasat în piaţă.

Intersecţia din Piaţa Presei Libere.

Parcul Herăstrău pe timp de iarnă, văzut din City Gate.

Imagine din City Gate spre Şoseaua Kiseleff şi Arcul de Triumf.

Cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Sky Tower, are 137 de metri înălţime şi 37 de etaje. A fost finalizată în mai 2012.

În imagine, turnul "zgârie", pe-nserat, un cer învolburat cu nori de tipul Cumulonimbus mamma.

Înspre est, panorama nu oferă decât imaginea fostei platforme Pipera şi a câtorva blocuri răsfirate.

Spre nord, turnurile Bucharest One şi Nusco întregesc "cartierul de zgârie-nori".

Încă în construcţie, Bucharest One se vrea a fi a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti, cu o înălţime de peste 120 de metri.

Vedere din Sky Tower spre vest - Parcul Herăstrău.

Vedere din Sky Tower spre sud – lacul Floreasca.

Vedere din Sky Tower spre sud-est: lacul Tei.

Vedere din Sky Tower spre nord-est: Pipera.

Cartierul Aviaţiei din nordul Capitalei – o sumă de contraste. În ultimii ani, s-a dezvoltat mai ales pe verticală, în special pe străzile Floreasca, Barbu Văcărescu şi Şoseaua Pipera.

Recordurile de înălţime ale clădirilor au viaţă scurtă, la ritmul în care apar noi şi noi proiecte.

Noaptea, turnurile luminoase încep să se aprindă. Tonul îl dă Sky Tower.

Peisajul e completat de luminile din Bucharest One, flancat de Nusco Tower şi de Sky Tower.

Fotograful PressOne, la înălţime - în vârful Sky Tower.
Imaginile au fost realizate între anii 2006 şi 2016.

Text: Iulia Marin
Fotografii: Lucian Muntean

Share this

RSS
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții

© 2024 PressOne.ro

RSS
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții