Avalanșă de procese deschise de Academia SRI împotriva doctorilor plagiatori

Emilia Şercan

Senior Editor

Acțiune de proporții deschisă în justiție, într-o singură zi, de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informații (SRI) – mai cunoscută sub denumirea de Academia SRI – împotriva plagiatorilor cărora, în trecut, le-a acordat prestigiosul titlul de doctor în științe. 

Nu mai puțin de 30 de procese au fost înregistrate în data de 13 iulie 2020 la Curtea de Apel București pe numele unor persoane cărora Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) le-a retras titlul de doctor în ultimul an pentru plagiat, potrivit Biroului de Presă al SRI.

Alte două dosare au fost deschise de Academia SRI ulterior în data de 25 august, adică în urmă cu două zile, la o zi distanță după ce am cerut un punct de vedere de la Biroul de Presă al SRI.

În total, 32 de acțiuni pentru tot atâtea cazuri de plagiat confirmate în 2019 și 2020 de CNATDCU la Academia SRI prin decizii de retragere a titlului de doctor. 

Demersul juridic reprezintă o noutate absolută și vine după ce un articol din Legea nr. 1/2011 a educației naționale a fost modificat în data de 21 iulie 2019 astfel încât, după ce un titlu de doctor este retras pentru plagiat, universitatea care a acordat titlul respectiv trebuie să ceară în instanță anularea diplomei de doctor într-un termen de un an. 

Totuși, după intrarea în vigoare a prevederii la 21 iulie 2019 și până în prezent, CNATDCU a retras pentru plagiat doar 19 titluri de doctor susținute la Academia SRI. Asta ridică semne de întrebare cu privire la restul de 13 acțiuni înregistrare în instanță.

Aceste 13 acțiuni vizează titluri retrase în zilele de 11 și 15 iulie 2019, fapt care pune în discuție legalitatea acțiunilor de chemare în judecată. 

În plus, deși a avut la dispoziție un an întreg pentru a iniția cele 32 de acțiuni în instanță, Direcția Juridică a SRI – cea care a întocmit și înaintat acțiunile de chemare în judecată – a depus actele chiar la limita de împlinire a termenului de un an. 

Dacă ar fi întârziat câteva zile, unele dintre acțiuni ar fi fost tardive. 

De altfel, în cazul celor două procese deschise ulterior datei de 13 iulie, nu e clar dacă au fost operate sau nu în termenul legal. 

Printre cei chemați în judecată pentru a li se anula diploma de doctor după ce au fost declarați plagiatori de către CNATDCU se numără nume grele în comunitatea de intelligence și securitate din România:  

Termeni și condiții

Redacția PressOne - Despre Noi

PressOne este o publicație online, independentă, înființată la Cluj-Napoca și lansată în luna septembrie a anului 2015. Între timp, ne-am mutat sediul la București, iar echipa noastră este împărțită între București, Cluj-Napoca, Atena, Verona și Bruxelles.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă a fost trecut în rezervă în septembrie 2018

Istoria unei aberații juridice

Pe 21 iulie 2019 intra în vigoare o modificare la Legea educației, catalogată de unii juriști ca fiind o „aberație juridică”: diploma de doctor a unei persoane care a plagiat în teza de doctorat nu este retrasă odată cu titlul, ci trebuie anulată de o instanță de judecată, iar termenul de introducere a acțiunii judecătorești de către universitatea emitentă este de un an de la data retragerii titlului științific.

Această dispoziție îngreunează infinit modalitatea de retragere a titlului de doctor și poate lungi cu până la 6 ani perioada în care o persoană pierde definitiv calitatea de doctor. 

Potrivit acestei prevederi, titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia, adică după de ministrul Educației semnează ordinul de retragere a titlului, însă diploma de doctor poate fi revocată sau anulată exclusiv prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești.

Singura mențiune anterioară din legislație făcea referire doar la retragerea titlului de doctor – prin ordin de ministru –, pe principiul simetriei actelor juridice: dacă titlul este acordat prin ordin de ministru, tot prin ordin de ministru poate fi retras.

Astfel că, după ce CNATDCU emitea un verdict de plagiat într-o teză de doctorat, retragerea titlului se făcea prin emiterea unui ordin de ministru.

În 2016, când CNATDCU a fost reînființat – după patru ani în care i-au fost tăiate atribuțiile de verificare a plagiatelor în încercarea de a-l scăpa pe premierul în funcție Victor Ponta de un rușinos verdict de plagiat –, fostul ministru tehnocrat al Educației Adrian Curaj a inițiat o ordonanță de urgență, adoptată ulterior de guvern, prin care a propus modificarea Legii Educației. 

Astfel a apărut OUG nr. 4/2016, care avea un singur articol, în care stipula că „diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului”.

Legea de adoptare a OUG nr. 4/2016 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR), după ce Parlamentul a modificat-o și a eliminat total prevederea referitoare la încetarea de îndată a efectelor juridice ale unui titlu de doctor retras prin ordin de ministru și a introdus posibilitatea renunțării benevole la titlul de doctor. 

Prin Decizia nr. 624/2016, CCR a statuat faptul că anularea diplomei de doctor poate fi făcută doar în baza unei hotărâri judecătorești, făcând distincție între retragerea titlului și anularea hârtiei care certifică existența titlului și care în lipsa acestuia nu are nicio valoare juridică. 

Prevalându-se de această decizie, Comisiile de educație din Senat și Camera Deputaților, controlate de parlamentari PSD, au introdus în Legea Educației prevederea potrivit căreia „diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești”.

Despre această modificare legislativă, care complică și îngreunează procedura prin care o persoană pierde calitatea de doctor, am scris în detaliu acum un an. 

Demersul juridic a fost catalogat atunci de mai mulți profesori de drept și practicieni ca fiind un non-sens juridic, deoarece diploma este o simplă dovadă a deținerii titlului de doctor, aceasta nefiind un act juridic care să trebuiască revocat sau anulat. 

„Nu văd de ce o instanță ar trebui să mai anuleze o diplomă ale cărei efecte juridice încetează de drept odată cu comunicarea deciziei (de retragere a titlului de doctor – n.m.)”, susținea acum un an Radu Chiriță, avocat și conferențiar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 

Mai bine să întreacă, decât să nu ajungă

Consecința modificării legislative este simplă: toate universitățile din țară care au titluri de doctor retrase după 21 iulie 2019 trebuie să îi dea în judecată pe plagiatori pentru a le anula diplomele – însă, atenție, nu sunt obligate să o facă!

După această dată, CNATDCU a retras un număr de 25 de titluri de doctor – 14 anul trecut și alte 11 anul acesta. 

Dintre aceste 25 de titluri retrase, 19 sunt ale unor doctori de la Academia SRI, iar celelalte 6 au fost acordate de Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București, Academia de Poliție și Academia de Studii Economice. 

Totuși, deși are doar 19 titluri retrase după data de 21 iulie 2019, Academia SRI a inițiat nu mai puțin de 32 de procese pentru anularea unor diplome de doctor, potrivit unui răspuns oficial primit de la Biroul de Presă al SRI. 

De unde apare diferența de 13 dosare – care ridică numărul acțiunilor în instanță deschise împotriva persoanelor care și-au pierdut titlul de doctor obținut la Academia SRI pentru că au plagiat în teze? 

Răspunsul este simplu: Direcția Juridică a SRI – cea care a inițiat procesele, deoarece Academia SRI nu are un departament juridic propriu –, a dat în judecată încă 13 persoane cărora titlurile de doctor le-au fost retrase prin ordin al ministrului Educației în zilele de 11 și 15 iulie, deci cu 10, respectiv 6 zile înainte de intrarea în vigoare a modificării Legii educației. 

Prevederea din Legea Educației este foarte clară: „instituția emitentă introduce acțiunea în anularea diplomei, în termen de un an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor”.

Un an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor – așa cum spune legea – indică, la o analiză sumară, faptul că 13 din cele 32 de acțiuni introduse la Curtea de Apel București de către Direcția Juridică a SRI sunt lovite de nulitate, deoarece ordinele de retragere a titlurilor de doctor au fost emise anterior datei de 21 iulie, când a intrat în vigoare legea – adică pe 11 și 15 iulie. 

Cum unul dintre principiile juridice simple spune că o lege nu poate fi aplicată retroactiv, se pune, totuși, întrebarea dacă cele 13 procese au fost deschise în condiții legale. 

Specialiștii și practicienii pe care i-am consultat au păreri împărțite. 

Din discuțiile cu aceștia se desprind 3 interpretări distincte: 

1. O primă argumentare, emisă de unii dintre juriștii consultați, acreditează ideea că, deși legea nu era intrată în vigoare pe 11 și 15 iulie – când au fost retrase cele 13 titluri de doctor – acțiunile sunt legale deoarece operează prevederile Deciziei nr. 624/2016 a CCR, care impunea introducere în legislației a prevederii referitoare la anularea diplomei prin instanță. 

2. Un al doilea grup de juriști susține că acțiunile de chemare în judecată sunt nule, deoarece în cazul celor 13 persoane nu se poate aplica o lege care nu era în vigoare la momentul retragerii titlurilor de doctor. 

3. În fine, o altă opinie exprimată de juriștii consultați, susține ideea că acțiunile sunt legale deoarece termenul de un an curge de la data comunicării ordinelor de ministru privind retragerea titlului de doctor și nu de la data semnării acestora, deși legea spune că „instituția emitentă introduce acțiunea în anularea diplomei, în termen de un an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor”. În toate aceste 13 cazuri, comunicarea ordinului de retragere a titlurilor a fost făcută după data de 21 iulie 2019.

Dintr-un răspuns primit la o solicitare de la Biroul de Presă al SRI în care am întrebat despre acțiunile deschise împotriva persoanelor care au rămas fără titlul de doctor pentru plagiat înainte de data de 21 iulie 2019, reiese că Direcția Juridică a SRI a vrut să fie acoperită pentru toate variantele posibile de interpretare juridică. 

„SRI a introdus cererile de anulare a titlurilor de doctor, cu respectarea legislației și a jurisprudenței CCR în materie, raportându-se atât la data emiterii ordinelor, cât și la data comunicării acestora către ANIMV (Academia SRI – n.m.)”.  

Mai mult, din același răspuns reiese faptul că Direcția Juridică a SRI ia în calcul inclusiv respingerea unora dintre acțiuni, în funcție de modalitatea în care judecătorii vor interpreta legislația. 

„În prezent, acestea se află în soluționare, pe rolul instanțelor de judecată, singurele în măsură să aprecieze asupra admisibilității și temeiniciei lor”, mai precizează Biroul de presă al SRI. 

Dosarele nu ies la numărătoare

Deși în răspunsul primit de la Biroul de Presă al SRI se precizează că Direcția Juridică a deschis 32 de acțiuni de chemare în judecată pentru anularea diplomelor tuturor celor cărora CNATDCU le-a retras titlul de doctor în 2019 și în 2020, pe portalului instanțelor de judecată, figurau ca deschise la Curtea de Apel București, ieri, doar 22 de acțiuni. 

20 de dosare din cele 22 sunt înregistrate în aceeași zi, mai exact în data de 13 iulie 2020. 

Juriștii consultați susțin că este posibil ca pe portal să apară unele erori și că unele dosare se înregistrează cu întârziere. În acest caz, întârzierea de afișare ar fi deja de o lună și 13 zile. 

Printre cele 20 de dosare care apar înregistrate la Curtea de Apel București pe 13 iulie 2020, 10 sunt ale unor persoane cărora li s-a retras titlul la data de 11 iulie și la data de 15 iulie 2019. 

Dacă data de la care curge termenul de un an în care se poate deschide acțiune în instanță este cea al emiterii ordinului, ultima zi în care s-ar fi putut înregistra procesele pentru titlurile retrase în 11 iulie 2019 era chiar 13 iulie 2020, având în vedere că 11 iulie 2020 a picat într-o zi de weekend. 

Totuși, dacă în cazul acestor titluri nu se ia în calcul acoperirea legală dată de Decizia nr. 624/2016 a CCR sau data comunicării ordinului de ministru, atunci ele au fost deschise cu invocarea retroactivă a unei prevederi legale, ceea ce înseamnă că sunt lovite de nulitate.  

***

Unul dintre cei dați în judecată – deși nu e clar dacă în cazul său procesul este sau nu deschis legal – este generalul (r) Dumitru Dumbravă, cel care a condus Direcția Juridică a SRI până în 2018 – adică exact departamentul care a inițiat acțiunea de chemare a sa în judecată. 

Acestuia i-a fost retras titlul de doctor pe data de 11 iulie 2019. 

Dumbravă a fost forțat să se pensioneze în 2018, la numai o lună după ce am scris că a plagiat în teza de doctorat, fapt confirmat anul trecut printr-o decizie a CNATDCU. 

Dezvăluirea venea după o lungă serie de controverse care l-au vizat pe acesta, referitoare la ingerința SRI în actul de justiție, după ce Dumbravă a declarat în 2015 că justiția a reprezentat „un câmp tactic” pentru Serviciu, fapt care a iscat revoltă în rândul magistraților, dar și a societății civile. 

Dosarele întârziate 

Două dintre cele 32 de dosare despre care Biroul de Presă al SRI susține că le-a deschis la Curtea de Apel București au fost înaintate instanței mai târziu decât primul lot de 30 de acțiuni, mai exact pe 25 august 2020, adică la o zi după ce am cerut de la Biroul de Presă al SRI un punct de vedere referitor la aceste procese.

Culmea este că în cazul acestor două dosare chiar se pune problema dacă au fost sau nu deschise în termenul legal de un an. Dacă intervalul prevăzut de lege a fost depășit, cei doi foști doctori ai Academiei SRI pot rămâne cu diplomele, deși nu mai au titlul. 

Primul dosar întârziat este al lui Romeo Oiță, care până în 1989 a lucrat la Securitate, iar după 1990, pentru SPP, unde cea mai înaltă poziție ocupată a fost cea de aghiotant al fostului premier Radu Vasile.

Acestuia i-a fost retras titlul de doctor în data de 31 iulie 2019. 

Cel de-al doilea dosar întârziat este al lui Dan Marcel Bărbuț, fost director general al Autorității de Siguranță Feroviară Română. 

Acestuia i-a fost retras titlul de doctor în data de 20 august 2019. 

În funcție de cum va interpreta instanța de judecată termenul de la care începe să curgă intervalul de un an în care trebuiau deschise dosarele, este posibil ca acțiunile Direcției Juridice a SRI să fie respinse.

Singura variantă ca cele două dosare să fie acceptată de către instanță este ca judecătorii să ia în calcul data comunicării, și nu data emiterii ordinului de ministru.

***

Câteva nume sonore se află printre procesele deschise de Direcția Juridică a SRI împotriva celor care au obținut titlul de doctor prin plagiat la Academia SRI. 

Două dintre ele aparțin fiicei și ginerelui lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, dar și fost profesor și coordonator de doctorate la Academia SRI. 

Dintre cele 13 doctorate coordonate de Oprea la Academia SRI, 11 au fost reclamate la CNATDCU pentru plagiat. 

Ana Maria Tudor (Oprea) și Alexandru Marius Tudor au susținut tezele în aceeași zi, însă titlurile le-au fost retrase pe rând, ei în decembrie 2019, lui în ianuarie 2020. 

Printre cei acționați în judecată de SRI se mai numără și Adela Loredana Popescu (Neagu), fosta secretară a lui Gabriel Oprea, decorată de trei ori de Administrația Prezidențială, una dintre distincțiile primite fiind Steaua României. 

Celelalte universități

Dintre cele 25 de titluri retrase de CNATDCU după data de 21 iulie 2019 și până în prezent, 6 au fost acordate de Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București, Academia de Poliție și Academia de Studii Economice. 

Două dintre aceste titluri au fost retrase înainte de intrarea în vigoare a modificării legislative din 21 iulie 2019, mai exact pe 11, respectiv 15 iulie 2019. 

Titlul retras în data de 11 iulie îi aparține lui Nicolae Rusu și a fost obținut în teologie la Universitatea „Ovidius” din Constanța. 

Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, susține că Direcția Juridică i-a comunicat că acțiunea în instanță împotriva acestuia a fost inițiată. Totuși, pe portalul instanțelor nu figurează niciun proces care să aibă că părți pe Nicolae Rusu și Universitatea „Ovidius” din Constanța.

Titlul retras pe 15 iulie îi aparține Dianei Petrescu și a fost obținut în drept la Universitatea din Craiova. 

Surse oficiale din cadrul instituției, care nu au dorit să fie nominalizate, au declarat că „Universitatea din Craiova a urmat și urmează îndeaproape toți pașii prevăzuți de lege în orice speță”, fără a preciza clar dacă în acest caz a fost demarată vreo acțiune juridică.

Nici în acest caz, pe portalul instanțelor de judecată nu figurează un proces deschis. 

Diana Petrescu este în acest moment directorul Direcției Juridice a Universității din București, ea fiind cea care va trebui să avizeze deschiderea în instanță a unor procese de anulare a diplomelor pentru persoanele rămase fără titlul de doctor obținut la Universitatea din București. 

De altfel, un astfel de proces ar trebui deschis cel târziu în următoarele patru luni împotriva lui Dănuț Tudor, socrul lui Gabriel Oprea, căruia i-a fost retras titlul de doctor în data de 12 decembrie 2019. 

Până în acest moment nu există încă un dosar deschis de către Universitatea din București pentru anularea diplomei lui Tudor, potrivit portalului instanțelor de judecată. 

Următorul titlu retras pentru care expiră termenul de un an în care se poate deschide o acțiune în judecată este cel al lui Florian Bodog, fost ministrul PSD al Sănătății, despre care am scris în exclusivitate în octombrie 2017 că a plagiat în teza de doctorat. 

Titlul lui Bodog, obținut în Științe economice la Universitatea din Timișoara, a fost retras în data de 18 septembrie 2019. 

Marilen Pirtea, rector al Universității din Timișoara și senator PNL, susține că procesul va fi deschis în termen legal. 

„Până la termenul legal va fi deschisă, cu siguranță, acțiunea în instanță. Vom respecta legea întocmai”, a mai declarat Pirtea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€