Alin Teodorescu: România poate pierde 20.000 de locuri de muncă după Brexit

Iulia Marin

Redactor

Sociologul Alin Teodorescu, fondator al Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS), vorbeşte într-un interviu pentru PressOne despre efectele referendumului din Marea Britanie asupra României, despre semnalele diplomatice lansate de Moscova după inaugurarea scutului de la Deveselu, dar și despre alegerile din 5 iunie.

În ceea ce privește urmările acestor alegeri locale, Teodorescu este de părere că Gabriela Firea şi-a început cu stângul mandatul de primar general al Capitalei, dar şi că, în ciuda erodării PSD-ului și PNL-ului, o formațiune condusă de Nicușor Dan va avea mari dificultăți în a depăși pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.

Brexit: "Scade bugetul alocat României"

– Ce efecte credeţi că va avea rezultatul referendumului din Marea Britanie asupra României?

Alin Teodorescu: Brexit are efect asupra calității României de membru al Uniunii Europene.

În primul rând, scade bugetul general al Uniunii, ceea ce are efecte și asupra banilor alocați României. Scade, practic, contribuția UE în cazul României.

Au existat estimări potrivit cărora ar fi o scădere de 15% a bugetului total pentru România, ceea ce ar genera și o pierdere de aproximativ 20.000 de locuri de muncă.

Știți, cred, că bugetul alocat României este de 40 de miliarde de euro, dintre care 20 de miliarde de euro merg către plăți în agricultură. Aici ar putea exista o scădere cu un miliard de euro.

Celelalte 20 de miliarde de euro merg către plăți în transporturi, mediu, educație etc; și aici ar putea exista o scădere cu 2 – 2,5 miliarde.

Sigur, cinicii ar putea spune că România nu absorbea oricum banii ăștia, dar va fi, oricum, o scădere.

– Rezultatul acestui referendum le va da apă la moară extremiștilor din România? 

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

– Nu, pentru că în România există populism din alte cauze. Nu este o temă importantă pentru România – tema imigranților, de exemplu. Ați văzut că valul de imigranți chiar a ocolit România, deci nu văd un asemenea risc.

Cred însă că România va trebui să se alinieze la politica dictată de către Comisia Europeană în privința referendumului din Marea Britanie.

La ora actuală sunt două direcții contradictorii. Una spune că ar trebui aplicat cât mai rapid articolul din Tratatul de la Lisabona care declanșează procedura de ieșire a Marii Britanii din UE. Cealaltă spune: „Domnule, să ne mai gândim, să mai analizăm situația”.

Oricare ar fi poziţia Comisiei Europene, România va trebui să se alinieze la politica europeană comună. Însă cred că orice încercare de a anula rezultatele referendumului ar duce la mari tulburări sociale.

Acest referendum a fost folosit de către Partidul Conservator, pentru a-și consolida poziția la al doilea tur de alegeri. Conservatorii au căzut în propria capcană, fiindcă acum vor trebui să se ocupe de procedura de ieșire a țării din Uniune.

– Care sunt efectele în ceea ce priveşte Uniunea Europeană?

– Uniunea Europeană se îndreaptă către o structură continentală. Îmi e limpede că Turcia va avea un foarte lung drum de aderare la UE, pentru că Marea Britanie a fost principalul său aliat în acest proces.

Cred că ultimele țări care vor adera la Uniune vor fi Serbia, Macedonia, Muntenegru.

– Tot pe plan extern, dar ceva mai aproape de noi: cum comentaţi gestul Federației Ruse de a trimite la București un ambasador cunoscut mai degrabă pentru lipsa de diplomație? Mă refer la Valeri Kuzmin. 

– Este un gest diplomatic cunoscut când Federația Rusă trimite în mod provocator un om de acest fel. Nu sunt specialist în politică externă, dar Ministerul de Externe ar avea aici două variante.

Prima ar fi să respingă acreditarea ambasadorului rus, pentru că România poate face asta, și să se aștepte la un răspuns pe potrivă din partea Federației Ruse; a doua – să accepte acreditarea ambasadorului rus, cu toate riscurile care decurg din această situație.

Este evident că România a devenit țintă pentru Federația Rusă după instalarea scutului anti-rachetă, dar nu suntem singurii în situația asta. Mai sunt și alții – și Polonia, și Bulgaria. 

– Ați menționat cele două variante pe care le are MAE. Dumneavoastră pe care ați alege-o?

– Vorbesc în nume personal acum: eu, personal, aș respinge acreditarea unui astfel de ambasador, cu toate riscurile care decurg dintr-un asemenea gest. 

Pe de altă parte, e rolul MAE să croiască un drum, mai ales economic, între noi și Federația Rusă – fie prin Bruxelles, fie direct între București și Moscova.

Şi asta fiindcă, pentru noi, Federația Rusă este o piață foarte bună, o piață care poate absorbi foarte multe dintre produsele noastre specifice.

"Primii pași ai Gabrielei Firea ca primar, foarte greșiți"

– Trecând la politica internă, ce șanse dați Uniunii „Salvați România” la alegerile parlamentare?

– După ce am văzut la București un PNL cu atitudine de noncombat, care și-a dezamăgit electoratul împingându-l astfel pe Nicușor Dan spre locul al doilea, cred că această Uniune ar putea avea o șansă.

PNL e un partid aflat într-o stare de criză permanentă. Nu reușește să asimileze fuziunea, nu are direcție politică, strategică, de niciun fel.

Cred că Nicușor Dan ar putea trece pragul de 5% pentru parlamentare, dar îi va fi foarte greu.

– Dar PNL? Ce ar trebui să facă liberalii ca să depășească această criză?

– La PNL e clar că este nevoie de o schimbare a modului de a conduce; au sistemul ăsta, cu Birou Permanent, cu ședințe, dar deciziile se iau, de fapt, în două cabinete separate.

E un partid foarte mare, de 32-33% din opțiunile alegătorilor, dar ei se comportă ca un partid de 10-15%.

– Din câte ați văzut în campania de la alegerile locale, a învățat PSD din greșelile trecutului? 

– PSD a avut, într-adevăr, mult mai multă decență decât în campania din 2014, dar are o problemă structurală: este condus de un politician ales fără contracandidat – cum a fost ales Liviu Dragnea – și condamnat definitiv. Este un om care a încălcat legea țării și pe care nu îl poți pune, de pildă, în fruntea unui guvern.

– Dar Gabriela Firea? Are ea șanse să devină prima femeie care conduce PSD?

– Deocamdată să vedem cum se descurcă din postura de primar. Primii pași sunt foarte, foarte greșiți.

– De ce spuneți asta?

– Pentru că își asumă rezolvarea unor probleme care nu au început în mandatul său și pe care nu le poate rezolva. Mă refer la raporturile dintre ELCEN şi RADET, la situația de la Pasajul Sudului, la situația transportului public de suprafață. Nu poate rezolva toate astea. Dar poate e doar o fază.

– În spațiul public s-a făcut o corelare între încrederea în DNA şi rezultatele votului din 5 iunie – prin care primari cu probleme penale au fost reconfirmaţi în funcție. Se pot lega cele două tendințe?

– Sub nicio formă. Votul este un act de alegere pe liste închise. Dacă îl pui pe liste pe Sorin Oprescu, iar PNL și PSD nu pun niciun contracandidat, Sorin Oprescu iese cu 60%.

Deci, dacă le dai oamenilor să aleagă între o prostituată, un hoț și un pedofil, Parlamentul va fi plin de prostituate, hoți și pedofili.

Opțiunile sunt date de partide, așadar este un cerc vicios. Problema este la mecanismul de selecție a candidaților din fiecare partid, pentru că acolo sunt unii care spun: Omul ăsta o fi cum o fi, dar aduce voturi.

La București, din anumite puncte de vedere, a fost un experiment formidabil.

La Sectorul 1, unde fusese primar Andrei Chiliman, a candidat un liberal care n-a făcut nimic – Nazare. La Sectorul 2, Onțanu a reușit să transfere o parte dintre voturi către candidatul PSD, dar nu pe toate: cealaltă parte s-a dus la candidatul liberal.

La Sectorul 4, Piedone nu a candidat, dar a susținut PNL, care nu a reușit să câștige primăria. La Sectorul 5, Vanghelie a ieșit pe locul al treilea.

Deci, în momentul în care au opțiuni, oamenii nu mai aleg candidatul cu probleme penale. Sigur, veți spune că există corupție peste tot, chiar și în rândul celor care nu au intrat în atenția DNA, și probabil că așa e, dar nu legați un sistem de alegeri pe listă închisă de o luptă anticorupție atât de veche – care datează de prin anii ’60, în secolul trecut.

Sunt lucruri complet diferite: oamenii înțeleg foarte bine diferența între unul care fură și a intrat în atenția DNA și unul care fură, dar nu a fost prins.

Cine este Alin Teodorescu

Alin Teodorescu (65 de ani) este sociolog, fondator al Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS) și fost șef al cancelariei premierului Adrian Năstase.

În 2004 a intrat în Parlament din partea PSD,  fiind ales deputat de Brăila. În 2008 a părăsit viața politică și s-a dedicat cercetării sociologice.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€