"Abia de-acum o să lovească gripa"

Săptămâna asta vom afla dacă Ministerul Sănătății declară oficial − sau nu − epidemie de gripă. Bilanțul e deja tragic: 43 de oameni au murit din cauza gripei, iar vineri, 25 ianuarie, școlile din toată țara  au fost închise.

„Am şi cerut Institutului Naţional de Sănătate Publică ca, în ziua de marţi (29 ianuarie − n.r.), să publice situaţia la nivel naţional, astfel încât să putem lua deciziile care se impun, cât mai repede”, spunea săptămâna trecută ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

În Bulgaria și Ungaria, unde situația este mai gravă, a fost declarată epidemie de gripă, școlile s-au închis, iar spitalele au intrat în carantină.

Pentru a afla cum să ne protejăm și ce înseamnă o epidemie, am stat de vorbă cu medicul primar Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.

În interviul care urmează, el explică de ce gripa îi lovește mai mult pe tineri, de ce vremea e un factor favorizant și de ce „chestiile băbești și chestiile moderne” sunt, de fapt, apă de ploaie.

*

− Ce înseamnă că România este la un pas de epidemie de gripă?

Dr. Cătălin Apostolescu: Trebuie să deosebim două chestii: ce înseamnă epidemia din punct de vedere medical și ce înseamnă epidemia din punct de administrativ.

Din punct de vedere medical, epidemia este apariția unui număr foarte mare de cazuri într-un interval de timp scurt și, evident, într-un anumit teritoriu.

Din punct de vedere administrativ, epidemia înseamnă altceva: să ai trei săptămâni consecutive cu același număr de cazuri sau cu număr de cazuri în creștere.

Care e diferența? Din punct de vedere medical, înseamnă folosirea la maximum a resurselor − și suntem în plină epidemie.

Din punct de vedere administrativ, în momentul în care se declară epidemie se întâmplă anumite lucruri. De exemplu: se pot închide școli, se pot anula adunările publice − concerte, meciuri, mitinguri − sau poți să limitezi libera circulație.

− S-au mai închis școlile în România din cauza unei epidemii?

− În 2009-2010.

− Comparativ cu anii trecuți, sunt mai multe sau mai puține cazuri de gripă?

− Suntem sub anul 2009-2010, când a fost acea pandemie, așa-zisa gripă porcină. Atunci am avut foarte multe cazuri de gripă: 10.000, confirmate pe teritoriul țării. Acum suntem la 200 de cazuri de gripă confirmată.

Am mai avut vârfuri în 2011 și 2015. Acum suntem sub momentul 2009-2010, undeva la nivelul anilor 2011 și 2015, ca număr total de cazuri.

− Dar ca număr de morți?

− Ca număr de morți, într-adevăr, sunt mai mulți decât în alți ani. Din punctul meu de vedere, abia de-acum o să înceapă să lovească gripa.

− De ce apare această creștere?

− Virusul e ca o dischetă: ai acidul nucleic, care conține informația, băgat într-o anvelopă. Virusul nu poate să trăiască de unul singur. E mult prea simplu, nu are suficientă energie.

Așa că trebuie să o ia de la altcineva, trebuie să paraziteze o altă celulă. Că este celula unei bacterii sau celula unui mecanism mai complex, cum e omul sau elefantul, el e obligat să facă chestia asta.

Virusul gripal seamănă cu o minge de tenis cu perișori mulți. Fiecare perișor este o proteină.

Structura acestei proteine și aranjarea pe virus se schimbă, sunt foarte variabile. Astfel, virusul gripal suferă niște modificări ușoare o dată la câțiva ani. 2011, 2015, da? Și alte modificări majore o dată la 30-40 de ani. Fiecare astfel de modificare corespunde cu o pandemie.

Faptul că același virus gripal ajunge să se manifeste într-un an mai agresiv, într-un an mai puțin agresiv, este din cauza acestor modificări.

Au fost sezoane în care gripa i-a lovit mai frecvent pe bătrâni, pentru ca în anii următori să-i lovească mai frecvent pe copii. Au fost ani în care gripa a dat mai multe pneumonii cu insuficiență respiratorie și ani în care gripa a dat mai multe meningite.

Această variabilitate în structura antigenică a virusului se reflectă și în modul în care se manifestă în natură.

Tinerii sunt mai vulnerabili anul acesta. Am avut pacienți de 37 de ani, de 26, de 19, de 32, de 40. Tineri.

− Alt motiv mai există?

− Virusului îi place temperatura scăzută. Ăsta este și motivul pentru care toate epidemiile sunt în sezonul rece. El trăiește foarte bine undeva la temperaturile de 27-28 de grade.

− Păi afară sunt zero grade…

− Afară sunt zero, dar, când inspir, aerul care ajunge în plămâni are 37 de grade, deci suferă un proces de încălzire.

De la zero grade aici (duce mâna în fața nasului − n.r.), la 37 de grade aici (pune mâna la piept − n.r.), asta înseamnă că în nas se realizează cele 27 de grade, dacă afară sunt zero.

Dacă afară sunt 25 de grade, se încălzește mult mai repede. Dacă afară sunt -15 grade, iar nu e bine pentru virus. Deci, din punctul meu de vedere, asta e vremea cea mai păcătoasă.

În 2009-2010, ce ne-a salvat pe noi de la o epidemie foarte urâtă a fost o perioadă de două săptămâni de ger, în care la prânz erau -5 și noaptea erau -25 de grade. Și asta a oprit epidemia. A fost mult prea frig pentru virus.

Cu temperaturi de -3 grade, noaptea, și 5-6 grade, ziua, e super pentru virus.

− Ce ar trebui să facă oamenii ca să se protejeze cât mai eficient?

− Vaccinarea este singura metodă care poate să prevină cu adevărat.

− De câte tulpini ale virusului mă protejează vaccinarea?

− Împotriva a trei sau patru. Dar nu sunt aleatorii. Sunt cele mai frecvente. Există un sistem mondial de supraveghere de gripă: diverși doctori sau instituții medicale la care un pacient s-ar prezenta sunt desemnate ca santinele de gripă, în așa fel încât acest sistem să acopere 1% din populație.

Aceste santinele au obligația ca în fiecare săptămână să ia probe și să trimită la Institutul național de referință. Institutul național de referință identifică virusul și face o situație pe care o transmite la Organizația Mondială de Sănătate.

OMS adună din toate țările și face un top cu virusurile care au cea mai mare frecvență de circulație. De obicei le aleg pe primele trei, anul ăsta au ales patru, și le trimit tuturor producătorilor acreditați de vaccin.

Evident, poți să te îmbolnăvești de virusul de pe poziția 5 sau 27, dar șansele sunt mult mai mici, pentru că cele trei tulpini acoperă măcar 80-85% din totalul circulației.

Eu văd zilnic văd 10-15 pacienți, iar când sunt de gardă pot să văd și o sută de pacienți care au gripă. Și nu am făcut niciodată gripă. Niciodată, niciodată.

Pentru că, de când am început să lucrez în boli infecțioase, în fiecare an mi-am făcut vaccin antigripal. Prin urmare, vaccinul e singura soluție și metodă de prevenție.

− Alte metode complementare?

− Te duci în autobuz, pui mâna pe bară, ajungi acasă, te speli pe mâini. Dacă îți sufli nasul, îl sufli în batistă − o chestie care la români nu prea se poartă. Mai avem și scuipatul pe jos. Nu se face.

Stăm în casă, evităm aglomerațiile voluntare. Stând la căldură, virusul nu se mai multiplică cu aceeași viteză cu care se multiplică când are condițiile optime.

Bun, nu ai încotro, trebuie să mergi la serviciu, dar nu mergi la teatru, nu la meci, nu la nuntă…

Dacă știi că tușești și strănuți − și este epidemie de gripă −, când ieși din casă, pune-ți o mască. Obligatoriu și pe nas, altfel e degeaba.

Mai rămân chestiile băbești și chestiile moderne cu diverse suplimente. Sunt apă de ploaie. Zero. Nu ajută nimic. Nici suplimentele, nici vitamina C, nici propolis, nici consumul de portocale.

Bun, dacă bei ceai fierbinte îți face bine. Dar efectul vine de la căldură, apropo de ce ziceam mai devreme. Și, dacă ai făcut febră, ai transpirat… deci, consumul de lichide ajută. Dar ceaiul poate să fie de absolut orice. Inclusiv ceai de hamei.