Orașe Oamenii faini Dezinformare Internațional Tineri English Section

Știri
Opinii
Mediu
Alegeri 2024
Viața
Orașe
Oamenii faini
Dezinformare
Internațional
Tineri
English Section

Raul Ștef

Redactor

Lumea

09/10/2018

Yugo-nostalgia. Urme ale regimului Tito în Serbia

Raul Ștef

Redactor

"Yugo-nostalgia'" este un fenomen cultural și psihologic din fostele republici iugoslave (Bosnia și Herţegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia). În general, termenul se referă la nostalgia față de perioada de dinaintea destrămării Republicii Socialiste Iugoslavia (1992) și față de președintele ţării, Josip Broz Tito. Într-un tur organizat de Fundația Konrad Adenauer, am avut şansa de a fotografia câteva dintre cele mai importante simboluri şi urme ale regimului lui Tito de pe teritoriul Serbiei.

Construit pe un teren mlăştinos din zona nouă a capitalei Belgrad, Parcul Păcii a fost inaugurat de Tito în 1961.

Turnul Genex (în plan îndepărtat) a aparţinut uneia dintre cele mai mari companii de stat din Iugoslavia şi este a doua cea mai înaltă clădire din Belgrad. A fost proiectat în 1977 de arhitectul Mihajlo Mitrović în stilul modern brutalist. Are o înălțime de 115 metri și este o poartă de intrare pentru maşinile de pe autostrada care străbate Belgradul.

Casa Florilor este locul unde este înmormântat Josip Broz Tito, președintele fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. Grădina a fost concepută în 1975 ca loc de plimbare și relaxare pentru fostul președinte.

Subsolul Muzeului Național din oraşul sârb Pancevo este o fostă închisoare unde au fost închiși deținuți politici în timpul regimului lui Tito.

Pe zidurile fostei închisori din Pancevo se mai pot citi mesaje ale celor închişi după al doilea război mondial pentru că s-au opus regimului socialist.

Portretul președintelui Vladimir Putin domină un restaurant din orașul sârb Cacak.

Parcul memorial din Čačak este dedicat celor 4600 de persoane care au murit în lupta pentru eliberarea orașului de sub ocupație nazistă, în 4 decembrie 1944.

Memorialul a fost inaugurat în 1980 și este proiectat de celebrul arhitect sârb Bogdan Bogdanović.

Monumentul din Čačak este decorat cu 620 de capete de creaturi mitice, care fac trimitere la civilizații și tradiții străvechi din această zonă a Serbiei.

Republica Užice a fost primul teritoriu din Europa eliberat de sub ocupație nazistă în toamna lui 1941. Partizanii au declarat și condus republica timp de 40 de zile, până la reocuparea teritoriului de către armatele germane.

Complexul memorial de la Kadinjača a fost ridicat în memoria partizanilor uciși de nazişti în bătălia din 29 noiembrie 1941. În urma acestei confruntări a dispărut Republica Užice, care rezistase timp de 40 de zile.

În dimineața zilei de 29 noiembrie 1941, 400 de partizani sârbi au atacat un batalion german format din 3000 de militari, trimis să reocupe Užice.

În cele 6 ore de luptă (timp în care au fost uciși aproape toți partizanii), civilii și comandamentul rezistenței din oraşul Užice, aflat în apropiere, au avut timp să se retragă în adăposturi.

Aflată în orașul Kragujevac, Zastava, inițial fabrică de armament, a asamblat autovehicule din 1930 până la falimentul din 2008. O parte din fabrică a ajuns o ruină. O parte a fost transformată în muzeul Crvena Zastava (Steagul Roșu, denumire primită după al doilea război mondial).

Imagine din Kragujevac.

Din fabrica de mașini și armament Zastava mai funcționează doar o secție care produce arme de calibru NATO.

Parcul din Kragujevac, amenajat în memoria victimelor masacrului din 21 octombrie 1941, când aproape 3000 de civili au fost executaţi de nemţi pe o colină din apropierea orăşelului.

Muzeul Kragujevački Oktobar din Šumarice, ridicat în memoria victimelor din octombrie '41.

Dintre cei 2854 de civili (inclusiv femei, copii şi bătrâni) arestaţi de trupele naziste, doar 62 au reușit să supraviețuiască. Vizitatorii muzeului aud, pe tot timpul vizitei, numele celor uciși.

Zeci de bilețele cu ultimele dorințe ale celor uciși au fost găsite și expuse în muzeul memorial din Kragujevac. De pildă, Dragoljub Mladenovic, un dogar omorât la vârsta de
29 de ani, scrie: "Dragă soție te rog ai grijă de copiii noștri, nu-i părăsi. Dumnezeu să vă binecuvânteze, adio".

Masacrul de la Kragujevac a fost un act de răzbunare al armatei germane pentru pierderile suferite de naziști în conflictele din zonă cu partizanii. Ordinul generalului Franz Beme a fost de a ucide 100 de civili pentru fiecare neamţ mort și 50 de civili pentru fiecare neamţ rănit.

Josip Broz Tito și soția sa, Jovanka Broz, într-o fotografie expusă la muzeul "Steagul roșu" din Kragujevac.

Share this

RSS
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții

© 2024 PressOne.ro

RSS
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții