17/02/2021
Despre oameni și alte animale: realitatea din spatele profesiei de medic veterinar
Ruxandra Florea, de 35 de ani, medic veterinar de zece ani, povestește pentru PressOne care este realitatea din spatele unei meserii despre care, de fapt, nu știm atât de multe.
În 2014, un sondaj cu 10.000 de participanți, realizat de Centers for Disease Control din Statele Unite, a relevat faptul că unul din șase medici veterinari americani contemplase sinuciderea. Mulți dintre ei au spus că suferă de depresie și anxietate.
Cinci ani mai târziu, un studiu publicat de Jurnalul Asociației Medicale Veterinare Americane a constatat că medicii veterinari americani sunt de 2,1 până la 3,5 ori mai predispuși să se sinucidă față de restul populației.
Două studii publicate de Jurnalul Asociației Veterinarilor Britanici au descoperit faptul că ratele de sinucidere în rândul medicilor veterinari sunt de două ori mai mari decât cele ale altor medici și de patru până la șase ori mai mari decât în rândul populației generale.
În România nu există astfel de statistici. Știm doar că, de câțiva ani buni, sute de medici se îndreaptă către vestul Europei - printre ei se numără și sute de veterinari, anual.
Știm, de asemenea, că în România legislația care reglementează drepturile animalelor a început cu adevărat să fie aplicată de doar câțiva ani: abandonul animalelor este contravenție încă din 2004, dar prima amendă dată de Poliția Animalelor a venit în 2019, când o femeie din Bucureşti a fost sancţionată cu suma de 1.000 lei pentru că şi-a abandonat câinele.
Tot în România cazurile de cruzime împotriva animalelor au început să fie sancționate abia recent, la presiunea opiniei publice. Animalele sunt considerate încă obiecte aflate în proprietatea stăpânilor, care dispun de ele după cum doresc, așa cum a arătat-o chiar cazul recent al cailor abandonați pe câmpul de la Techirghiol.
Toate aceste probleme ajung, la sfârșitul zilei, în cabinetele medicilor veterinari, care se trezesc, de multe ori, cu animale abandonate în fața clinicilor, schingiuite sau lovite de mașini. Tot ei trebuie, în același timp, să se confrunte cu realitatea că mulți dintre proprietarii de animale de companie din România nu își permit, din punct de vedere financiar, să aibă grijă de acestea.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Cum ar putea ajunge produsele mai multor fermieri români în școli și spitale? Corn, lapte și licitații verzi
În urmă cu 6 ani, WWF s-a întrebat cum ar fi dacă cornul, laptele și merele din școli ar veni de la producători locali și cum ar fi dacă elevii ar învăța de unde le vine mâncarea. De la o întrebare au ajuns la schimbare de legislație, introducerea de noi criterii pentru licitații publice și mii de copii care continuă să ajungă în ferme să vadă că vacile nu sunt mov.
O româncă a studiat muzicoterapia în Belgia și Germania. Acum vrea să o aducă în spitalele din țară
Cum ar fi dacă muzica nu doar ne-ar bucura, ci ar fi folosită și pentru a ne îmbunătăți atât sănătatea fizică și psihică, cât și pe cea emoțională și cognitivă? Cristina Chiosea și-a construit cariera pornind de la întrebarea asta.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this


