Străpungerea Ciurel: Oamenii din calea drumului de pe hârtie

S-a inaugurat la finalul săptămânii trecute și fără fast, de data aceasta, Pasajul Ciurel nod Virtuții – un proiect de infrastructură început acum 14 ani. Despre necesitatea lui, în forma actuală, s-a dezbătut mult în ultimele zile, cei mai mulți bucureșteni și membri ai societății civile acuzând că nu este decât „cel mai scump viraj la stânga” din istoria recentă a României. S-a ajuns, deci, la concluzia că ar fi complet inutil, iar asta pentru că proiectul inițial prevedea și un drum de legătură între podul proaspăt inaugurat și autostrada A1 București-Pitești. 

Pe unde ar fi trebuit să treacă drumul despre care se discută încă din 2006? S-a stabilit până la urmă un culoar oficial de trecere pentru care autoritățile să înceapă procedurile de expropriere? Câte locuințe ar trebui dărâmate pentru a traversa cu patru benzi – câte două pentru fiecare sens – porțiunea dintre Lacul Morii și Centura București, prin comuna Chiajna, sat Roșu? 

PressOne a străbătut la volan și la pas, acolo unde mașina nu poate intra, traseul în sens invers – dinspre Centura Capitalei spre Podul Ciurel – pentru a sta de vorbă și cu oamenii din calea drumului de pe hârtie și pentru a-i întreba ce li s-a spus până acum despre cel mai mare proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani.

În final, Bogdan Suditu, expert în urbanism, amenajare teritorială și expansiune urbană, a explicat efectele pe care faza a doua a proiectului, cea a construcției drumului, le va avea pe viitor dacă se continuă cu planurile inițiale, dar și care ar putea fi o variantă salvatoare. 

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează