Traficul din București. O idee

Bucureștiul e un oraș plin de cicatrici. Străzile, trotuarele, spațiile verzi sunt traversate de mii și mii de petice care nu vor avea niciodată aceeași culoare, același nivel sau un spațiu de îmbinare decent. Apa-Nova sau RADET se comportă ca niște paraziți care se hrănesc inclusiv cu pielea orașului.

În tot acest lanț trofic parazitar în care cineva toarnă asfalt și altcineva îl consumă într-un ciclu anual, Primăria Capitalei a instalat cel mai „performant sistem de semaforizare din lume”, care se bazează, printre altele, pe senzori montați în asfalt sau pe mecanisme care necesită cabluri, adică victime sigure ale colțului de picamăr. Iar pentru această idee, cetățeanul contribuie din propriul buzunar la cei 21 de milioane de euro cheltuiți și consumă în trafic ore întregi din viață.

S-ar putea altfel? Cred că merită să facem acest exercițiu. În ultimii ani, utilizarea telefoanelor smart a crescut și la noi într-un ritm acelerat. Aproape o treime dintre români au un asemenea telefon, iar în orașele mari procentul este și mai mare.

Asta înseamnă că există suficienți senzori pentru culege informații, fapt demonstrat de Google Maps și de Waze, aplicații care oferă posibilitatea de a vedea traficul și care funcționează foarte bine, cel puțin în București. Google și Waze permit accesul la astfel de date prin funcțiile puse la dispoziția dezvoltatorilor.

Imagine care circulă pe Facebook, relevantă pentru ambuteiajele din București. Foto: zoso.ro

*

Care ar fi soluția, deci?

O firmă de dezvoltare software poate accesa în timp real aceste date, iar pe baza lor să facă recomandări privind configurarea parametrilor de la semafoarele aflate în intersecțiile aglomerate. Totul se rezolvă din software: nu e nevoie de extinderea infrastructurii. Ajunge actuala rețea de semafoare.

Datele colectate într-un interval mai îndelungat pot fi folosite de către echipe de cercetare de la universitățile din România pentru a concepe algoritmi sau modele din ce în ce mai eficiente. De la o boală care riscă să paralizeze un întreg oraș în orele de vârf, putem ajunge, printr-un sistem de ultimă generație, la polul opus: crearea de locuri de muncă, proiecte de cercetare și angrenarea mai multor zone ale țesutului profesional.

Cât ar costa o astfel de abordare, ținând cont inclusiv de sistemul subteran de mită, pentru a ajunge la execuție și mentenanță timp de 10 ani?

Firma care dezvoltă proiectul ar avea costuri de dezvoltare de aproximativ jumătate de milion de euro, iar de mentenanță, de aproximativ 2 milioane euro. Să zicem că și-ar propune ca în primul an să facă un profit de 2 milioane de euro, iar în perioada de mentenanță – 4 milioane. Înseamnă un cost total de 8,5 milioane de euro.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Să mai presupunem că, din partea administrației publice, la operarea proiectului lucrează nu 7 oameni, ci 10, plătiți lunar cu generoasa sumă de 4.000 de euro, fiecare. Adăugăm, astfel, un cost de aproximativ 5 milioane de euro. Luăm în calcul încă 2 milioane de euro pentru infrastructură (calculatoare, monitoare, telefoane, plata serviciului de hartă Google și Waze). Obținem un cost total de aproximativ 15 milioane de euro.

Să factorizăm și sistemul parazitar, care ar aduce o creștere a costurilor cu 40%. Ajungem la aproximativ 21 de milioane pentru implementare și mentenanță timp de 10 ani. Pe lângă un sistem funcțional, am mai creat cel puțin un milionar (cinstit), 14 locuri de muncă bine plătite, proiecte de cercetare în universități și posibilitatea de a extinde sistemul în marile orașe din România.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€