Catedralele cu minarete din Cipru – arhitectură mutilată în numele religiei

Lucian Muntean

Redactor

Avionul cu care am zburat spre Cipru a survolat insula chiar pe deasupra capitalei, Nicosia. Era noapte, și luminile de la sol erau însuflețitoare, ca de fiecare dată când se apropie aterizarea.

Ceva mai la nord, pe versantul unui munte, sclipea intermitent o „constelație” din mii de reflectoare − o semilună cu stea încadrată de două linii orizontale.

Instalația semnala că acolo se află Republica Turcă a Ciprului de Nord, proclamată după ce, în anul 1974, armata turcă a invadat zona de nord a insulei. Chestiunea rămâne controversată și astăzi, Ciprul de Nord nefiind recunoscut ca stat decât de Turcia.

Disputa pe aceste teritorii nu este o noutate. O regăsim de-a lungul întregii istorii.

Pe versantul muntelui se distinge steagul care devine luminos pe timpul nopții.

O istorie marcată de conflictul dintre greci și turci

În anul 333 î.Hr., Ciprul a fost cucerit de Alexandru cel Mare. Ulterior a intrat sub ocupația Imperiului Roman, care avea să devină, în această parte a lumii, Imperiul Bizantin.

Califatele arabe au controlat pentru o perioadă scurtă insula, ajunsă ulterior sub stăpânirea dinastiei franceze Lusignan și, până în 1571, sub dominația Veneției.

Din 1571, Ciprul a fost ocupat de turci timp de peste trei secole, până în 1878. A urmat administrația britanică, iar în 1914 Ciprul a fost anexat oficial de Marea Britanie.

Începând din anii 1950, lideri ai ciprioților turci au pus în discuție crearea unui stat turc în nordul insulei, fiind susținuți de puterea de la Ankara; considerau Ciprul ca fiind o „extensie a Anatoliei”.

Pe de altă parte, majoritatea ciprioților greci și Biserica Ortodoxă susțineau unirea cu Grecia.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în weekendul 13-15 decembrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, Strada Fericirii în Cluj-Napoca, Harababura în Timișoara și bazar caritabil în Iași. Tu ce faci în weekend?

Ciprul și-a obținut independența în 1960. Violențele dintre ciprioții greci, majoritatea creștin-ortodocși, și ciprioții turci, majoritatea musulmani, au continuat.

O lovitură de stat a fost pusă la cale în 15 iulie 1974 de către ciprioți greci și de o parte a comandanților militari de la Atena. Planul era de a uni Ciprul cu Grecia.

Turcia a intervenit sub pretextul oficial de a proteja comunitatea ciprioților turci. Armata turcă a capturat teritoriul din nordul insulei, inclusiv jumătatea nordică a capitalei Nicosia.

Peste 150.000 de ciprioți greci și 50.000 de ciprioți turci au fost nevoiți să se refugieze, lăsând în urmă case și proprietăți. Oamenii păstrează vii în memorie aceste traume.

Așa-numita Republica Turcă a Ciprului de Nord a fost creată în 1983. Ciprul a aderat la Uniunea Europeană pe 1 mai 2004.

Punctul pietonal de frontieră din centrul Nicosiei a fost deschis în 2009.

Granița care desparte Nicosia

Arhitectura din centrul istoric al Nicosiei are un farmec aparte. O mare fortificație în stil Vauban, în formă stelată cu 11 colțuri, înglobează case ale comercianților, cu magazine la stradă, care creează un labirint cu piațete și curți interioare.

La un moment dat, dai de străduțe baricadate cu saci de nisip și sârmă ghimpată, de șiruri de case părăsite și de patrule militare ONU. Este zona de demarcație care trece fix prin centrul orașului. Aceste locuri îți induc o senzație stranie – tensiunea plutește în aer.

Singurul punct de frontieră pietonal este pe strada Ledras. Ca să treci în zona de nord ai nevoie de pașaport, dar viza o primești pe un formular, deoarece zona controlată de turci nu este recunoscută ca stat.

La câțiva pași, dincolo de zona tampon, forfota continuă nestingherită. Casele cu magazine tip bazar, restaurantele și parcurile întregesc orașul.

Catedrala-Moschee Selimiye

Minaretele Moscheei Selimiye se întrevăd de pe toate străzile din centru. Abia când ajungi aproape, îți sare în ochi o anomalie arhitectonică.

Peste zidurile semețe cu arcade și contraforți ale vechii catedrale gotice tronează zvelte două minarete care străpung cerul.

În 1209 s-a pus piatra de temelie a catedralei creștine, iar în 1228 construcția a fost aproape terminată. Lucrările au continuat cu întreruperi din pricina unor cutremure.

Catedrala era un simbol al măreției în acea perioadă, insula fiind un important avanpost al cruciaților.

A fost sfințită cu hramul Sfintei Înțelepciuni (Agia Sofia în greacă). În prima parte a secolului al XVI-lea, în timpul înfloritoarei perioade de dominație venețiană, Nicosia era considerat unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa.

În 1571, Ciprul a fost cucerit de trupe otomane, sub conducerea lui Lala Mustafa Pașa. În prezența acestuia, catedrala a fost transformată în moschee, devenind cel mai mare lăcaș de rugăciune musulman din insulă.

A fost numită oficial Moscheea Selimiye în 1954, în onoarea lui Selim al II-lea, sultan în perioada în care a fost cucerit Ciprul.

Astăzi, moscheea poate fi vizitată. În interiorul auster, cele două culturi se amestecă subtil.

Galerie foto cu Catedrala-Moschee Selimiye:

*

Famagusta, orașul din estul insulei

Famagusta se află în estul insulei, în zona Ciprului de Nord. În perioada medievală, orașul a fost cel mai important port din Cipru. Era situat pe Drumul Mătăsii. 

Dintre numeroasele lăcașuri de cult care au existat, cea mai importantă este Catedrala-Moschee Lala Mustafa Paşa.

Inițial a fost Catedrala Romano-Catolică Sfântul Nicolae, construită începând din 1298.

Cu o istorie similară Nicosiei, Famagusta a fost cucerită de Imperiul Otoman în anul 1571. Inevitabil, frumoasa catedrala gotică a fost transformată în moschee, adăugându-i-se un minaret.

Din exterior, lăcașul amintește de vestita catedrală Notre-Dame de Paris. Totuși, ceva îți spune că te afli în Orient.

Galerie foto cu catedrala-moschee Lala Mustafa Paşa Camii din Famagusta:

*

Un exemplu similar de mutilare a arhitecturii în numele religiei poate fi văzut la Córdoba, în Spania.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€