Şcoala cu iz de mentă

Valentin Șchiopu

Redactor

Livia Lazaric e profesoară din 1990 la Școala gimnazială din Aghireșu, judeţul Cluj. Predă biologia. În comună, cu mult timp în urmă, librăria s-a transformat în magazin cu haine second-hand. Și totuși, Livia Lazaric coordonează un program care să-i facă pe copii să nu renunțe la școală.

Face zilnic naveta de la Cluj, cu trenul. De cele mai multe ori, pleacă de acasă la 6:20. Când cursurile sunt urmate de programul de after-school dedicat copiilor săraci din sat, muncește aproape 12 ore pe zi.

Și totuși: se consideră privilegiată fiindcă poate să aducă „un pic de mai bine într-un loc în care nu ai multe șanse”.

De 27 de ani, merge apăsat pe același drum. De cele mai multe ori, trenul întârzie, la fel ca o reformă reală în învățământ.

„Nu m-am întrebat niciodată de ce fac asta. Pur și simplu mă simt extrem de mulțumită când vin acasă și știu că am reușit să-i fac pe cei mai slabi copii să știe. Văd ceva-n ochii lor și știu că s-a schimbat ceva. Și asta îmi dă o satisfacție teribilă”.

Cătălin Pah abia se năștea în anul în care profesoara Livia Lazaric ajungea la Aghireșu. Acum e doctorand la Studii Europene și manager executiv al Camerei de Comerț Bilaterale Polono-Române. E în poziția în care se poate înșuruba pe spirala succesului și asta să fie singura lui preocupare.

Bunicul său din partea mamei, Gheorghe Balaci, venise din Moldova în Ardeal, prin anii ’50, la doar 14 ani. Ziua, lucra ca fierar-betonist pe unul dintre șantierele din Turda, iar după program făcea cursuri liceale la seral.

A urmat Facultatea de Filologie din Cluj şi apoi, mai bine de trei decenii, a predat limbă şi literatură română într-un sat din Țara Lăpușului.

În memoria bunicului său, Cătălin Pah a înființat Asociația profesor Gheorghe Balaci, care încearcă să mai îmbunătățească una sau alta din realitățile mediului rural. A găsit finanțare pentru programul de after-school de la Aghireșu, dar și pentru dezvoltarea unor afaceri sociale în care să fie implicate familii cu greutăți financiare.

Asociația cultivă mentă și busuioc în șase solarii și pe trei culturi de câmp. Producția ajunge în câteva restaurante și baruri din Cluj, iar o parte din profit se duce la proiectul de after-school care le oferă copiilor lor șansa de a-și acoperi lacunele majore.

Geniul

Asociația Sache: Locul unde toate animalele sunt vindecate până la capăt

În 2016, când a deschis cabinetul veterinar, Laura Fincu era convinsă că inițiativa lor de antreprenoriat social va rezolva problema câinilor din România. Aproape 9 ani mai târziu, după peste 100.000 de sterilizări făcute în campaniile aproape săptămânale prin țară, nu mai e atât de convinsă, dar crede în continuare cu tărie că lucrurile se vor îmbunătăți. Ca să contribuie la asta, asociația Sache construiește primul spital social pentru animale din România.

Imagine din Aghireşu.

Laurențiu s-a întors la 40 de ani acasă, după ani de zile de muncă în construcții, în Grecia. Fiul său, născut la Atena, a intrat la 12 ani și în programul de after-school de la Aghireșu.

Laurențiu se ocupă de câteva dintre solariile proiectului. Spune că n-a văzut niciunde solidaritate între români, nici acasă, nici în străinătățuri, dar că în asociația înfiinţată de Cătălin Pah pare să fie vorba despre așa ceva.

E bucuros că s-a întors în țară și că-i poate oferi copilului un viitor și aici. „Am zis că, odată și odată, tot trebuie să venim acasă să încercăm ceva. A apărut această posibilitate și e foarte, foarte bine”.

Cecilia (foto) crește doi copii. Împreună cu soțul ei, se chinuie să ridice o casă nouă în Aghireșu. Bărbatul e mai mult plecat la muncă în străinătate. Cel mai mare dintre copii a luat premiul II la finalul clasei a doua.

Femeia cultivă și ea mentă cu ajutorul asociației conduse de Cătălin Pah.

„Îs foarte mulțumită. Manu mi-o luat locu’ doi și chiar mă mir câte lucruri știe la 9 ani. Pentru mine, e un copil de nota 10. Programul de after-school e un beneficiu mare. Cu menta nu-i o muncă grea, plus că e și mirosul ăsta fain”.

Maria crește și ea o fetiță și un băiat. A ajuns în Aghireșu la 8 ani, alături de mama sa, ca să aibă grijă de bunică. În aprilie 2016, pe terenul ei s-a ridicat un solar, iar în mai 2016 a obținut prima recoltă de mentă. De atunci, scoate între 30 și 34 de kilograme pe lună.

În acest an, fiul ei a reușit să intre la liceu, la Huedin, după o pregătire intensivă cu profesorii „de la after”.

Maria spune că nu prea poți freca menta când te ocupi de o plantație de mentă. „Trebuie să intri zilnic în ea, plus că mai are mofturile ei. Trebuie plivită, săpată… E eco, e bio, ce vreți voi, nu o stropesc cu nimic”.

Menta de Aghireșu rezistă trei săptămâni la frigider.

*

Cătălin Pah a înființat Asociația profesor Gheorghe Balaci în 2015, după ce s-a întors de la Varșovia. Fructificase, timp de un an, o bursă guvernamentală la College of Europe, instituție care pregătește tineri pentru Parlamentul European sau Comisia Europeană.

„Mă tot gândeam: de ce sunt eu aici și nu altcineva? De ce am eu atât de multe șanse, de ce tocmai eu le primesc? Iar pentru toate șansele pe care mi le-a oferit viața, pentru toată educația pe care am primit-o din familie, de la bunicul meu, dascăl, și de la tata, cadru militar, am zis că trebuie să fac ceva pentru cei care nu au atâtea uși deschise.

Am urmat exemplul bunicului meu. Când merg în satul în care a predat, foștii săi elevi își aduc aminte cu respect de el. E incredibil cât impact poate să aibă un singur profesor, într-o lume în care aproape nimeni nu mai crede în școala românească, într-o lume în care se merge mai puțin pe valori și mai mult pe compromisuri.

Am decis să încerc să-i ajut pe profesorii care fac încă voluntariat nebun. ONG-ul e dedicat copiilor din mediul rural, pentru că, dacă mai există undeva frumusețe, sinceritate și omenie în societatea asta, unde toată lumea caută numai profit, acel loc e lumea satului”, spune tânărul.

A ales Aghireșu pentru că echipa de profesori de acolo a fost singura care a continuat pe cont propriu, şi după ce se finalizase, un proiect finanțat de un ONG în școlile din 12 comunități rurale sărace din județul Cluj.

Un prieten l-a ajutat să obțină bani pentru a pune în mișcare programul de after-school la Aghireșu. În prezent au loc două întâlniri pe săptămână, a câte 3 ore. Beneficiarii sunt 30 de copii proveniți din familii sărace, cu grad mediu de alfabetizare: 15 la ciclul primar, 15 la cel gimnazial.

Ei primesc și o masă caldă în zilele în care rămân pentru cursuri suplimentare. Cătălin Pah a cerut să nu se urmeze o programă rigidă.

„Dacă un copil avea nevoie de două luni să înțeleagă de ce 3 plus 3 fac 6, am cerut să se insiste până când el va reuși să rezolve aceste operații simple. Le-am dus bețișoare, liniare, și am stimulat orice metodă prin care profesorii să reușească să le deblocheze o anumită chestie.

La început, erau copii care se acundeau sub bănci atunci când ne întâlneam și-i salutam. Acum, după doi ani, știu să scrie, să citească. Unul dintre copii a luat mențiune la un concurs județean de poezie”, spune Pah.

After-school în Aghireșu-Sat. Foto: Asociația profesor Gheorghe Balaci

Ideea afacerilor sociale cu culturi de mentă și busuioc le-a oferit-o, involuntar, o femeie ai cărei copii lucrează suplimentar. „N-am ogradă, n-am nimic să vă ofer. Dacă aveți o grădină de săpat, orice, vin și vă ajut cu plăcere”.

Cătălin Pah a contactat oameni de afaceri din zona restaurantelor și barurilor din Cluj. A întrebat care sunt produsele pe care le cumpără din lanțurile de supermarketuri. Menta era printre ele.

Atunci le-a propus ca oamenii din Aghireșu să le asigure cantitatea necesară în fiecare lună. E posibil ca, în prezent, când comanzi o limonadă pe vreo terasă din Cluj, menta să fie de la Aghireșu.

Asociația profesor Gheorghe Balaci a finanțat ridicarea solariilor din comună, iar oamenii ai căror copii merg la after-school se asigură că onorează comenzile. În prezent, sunt 17 baruri și restaurante care se aprovizionează din Aghireșu.

„Între timp, multe alte familii vor să intre în proiect. Eu nu-mi pot permite să-mi bat joc de speranțele lor. Încercăm mai întâi să găsim alți parteneri în Cluj și de abia pe urmă să plantăm noi suprafețe.

Trebuie să mă asigur că oamenii pot și au unde să vândă recolta. Am fost mereu preocupați să găsim finanțare sustenabilă pentru programul de after-school.

Am format la Aghireșu 10 producători locali care donează şcolii o cotă parte din veniturile lor, pentru a sprijini un proiect educațional destinat copiilor lor. Cam acesta e modelul pe care l-am creat în universul Aghireșu”, mai spune Cătălin Pah.

Periodic, copiii din Aghireșu sunt vizitați de o echipă de cinci psihologi din Cluj. De consiliere beneficiază și părinții lor.

Modelul s-a extins și într-un alt sat din Cluj, Hășdate. Programul de aici e susținut și printr-o brutărie unde se face pâine pe vatră. Precum la Aghireșu, o parte din profit e îndreptată spre programul de after-school.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€