Psihologia poporului român

La început de an universitar nu strică să ne propunem și lecturi mai savante, de data asta Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, scrisă de Daniel David și apărută recent la Polirom. Suntem încurajați să o facem când aflăm că „se adresează nu doar specialiștilor psihologi, ci și specialiștilor din alte domenii ale științei, oamenilor de cultură, publicului larg și celor care fac politici naționale”.

Autorul este o personalitate a mediului academic, director al Departamentului de Psihologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. În plus – aflăm din primele pagini – s-a bucurat de consultanța unor specialiști din alte câteva domenii. Intenția explicită a autorului este continuarea lucrării din 1937 a academicianului Constantin Rădulescu-Motru. Să adaug faptul că acesta din urmă a mai dedicat astfel de analize „psihologiei industriașului” (1907) sau „psihologiei ciocoismului” (1908), scriind și despre „sufletul neamului nostru” (1910).

Portretul psihologic național rezultă în urma aplicării unor teste și analize de specialitate și ne spune că românilor le place ca puterea să fie clar concentrată, nu distribuită; că se străduiesc să evite incertitudinea, dar și conflictul; că tind să adopte poziții conformiste, să își dorească puterea și împlinirea socială, profesională, economică; că preferă să nu se exprime, dacă acest lucru le amenință supraviețuirea; că apelează frecvent la religie, inclusiv în educație; că înclină să se compare mereu cu alții și să adopte frecvent o atitudine cinică.

În schimb, deși ni se spune că România „reprezintă o țară/cultură feminină”, spre deosebire de SUA, care „sunt o țară/cultură masculină”, românii stau foarte prost cu valorizarea femeilor și a rolului lor, nu prea dau dovadă de pragmatism, deși îl consideră important, au un scor scăzut la capitolul valori tradiționale, deși reprezintă o cultură tradiționalistă. Deloc încrezători în realizarea aspirațiilor individuale sau de grup, deloc încrezători în oameni (cunoscuți sau necunoscuți!) ori în propriile puteri, românii sunt obedienți față de diferitele forme de autoritate și puțin dispuși să relativizeze sau să pună la îndoială starea de fapt.

În chestiunile divorțului și a avortului – aflăm – românii nu acceptă că există vreo scuză, iar proverbiala lor bunăvoință, legendara înclinație spre plăceri și valorizarea prieteniei sunt infirmate. Foarte interesant este capitolul 4, unde acestui profil i se oferă contrapunctul imaginii pe care românii o au despre ei înșiși.

Cercetătorul își ia foarte multe precauții metodologice, anticipând reacții negative, stârnite mai ales de infirmarea unor așteptări pe care cititorii le-ar avea cu privire la acest portret psihologic național sau de presupuse temeri că datele respectivului profil ar putea fi folosite în detrimentul românilor.

Pericolul e însă în altă parte, respectiv în conceptul romantic de „popor” cu care studiul lucrează. În secolele XVIII-XIX, perioadă în care națiunile moderne se nasc și se definesc ca identități naționale, există două principale accepții ale poporului și națiunii: prima e franceză și se bazează pe ideea lui Rousseau că o comunitate națională se formează printr-un tip de contract cetățenesc și rațional. A doua e germană și se bazează pe ideea lui Herder că există un „suflet” al fiecărui popor. Națiunea-stat rezultă, în acest caz, în urma coagulării acestui suflet, de extracție aproape mistică, într-o entitate colectivă.

Problema cu a doua accepție este că a condus la teoriile despre ierarhizarea raselor și chiar a popoarelor, pe baze genetice și de psihologie colectivă, nici măcar culturale. Deși intențiile lui Constantin Rădulescu-Motru au fost cum nu se poate mai lăudabile, după cum au fost și ale altor oameni de cultură care credeau în „sufletul popoarelor”, în studiile postcoloniale actuale există o critică masivă a acestei înțelegeri a poporului, care a dus în cazuri extreme la rasism și la asuprirea unor popoare de către altele.

Pe de altă parte, concluziile studiului lui Daniel David, care „se referă la vorbitorii de limbă română” (cred că și aici e o problemă), se bazează pe răspunsuri statistice și pe date a căror factualitate nu poate fi negată, descriind o imagine de sine înainte de orice altceva. Confirmările sale vin din studii similare întreprinse asupra psihologiei altor popoare și identități naționale.

Iată, deci, cât de palpitantă se anunță lectura Psihologiei poporului român, cu atât mai mult cu cât experiența individuală vă poate împinge, pe parcurs, să catalogați drept „adevărate” multe dintre trăsăturile acestui profil colectiv. Este un volum care va stârni, cu siguranță, puternice reacții și care nu poate fi ocolit, măcar pentru a infirma trăsătura de psihologie colectivă care ne asigură că românii tind să ia de bun ce li se spune, fără să pună la îndoială sau să analizeze critic datele pe care le au la dispoziție.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...