PSD vrea să înființeze Garda Națională a României

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a depus la Parlament, luni, 31 octombrie, un proiect de lege care prevede înființarea unei Gărzi Naționale a României. Această entitate ar urma să funcționeze în subordinea Parlamentului și să fie dotată cu tehnică militară de către Ministerul Apărării Naționale.

Prin organizare și atribuții, structura Gărzii – potrivit propunerii lui Nicolicea, care e unic semnatar – amintește de Gărzile Patriotice din regimul comunist.

În Expunerea de motive, Eugen Nicolicea susține, printre altele, că înființarea Gărzii Naționale a României „ar asigura cadrul organizatoric al pregătirii premilitare a tinerilor pe bază de voluntariat” – deci, o rezervă pregătită cu costuri reduse pentru armata profesionistă – și ar contribui la „creșterea gradului de siguranță și de securitate al populației”.

Ce prevede proiectul

Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Gărzii Naționale a României – cum se numește proiectul lui Nicolicea – stipulează, la articolul 1, că organizația ar urma să funcționeze „sub controlul Parlamentului României”.

Același articol mai spune că:

„Garda Națională colaborează cu Ministerul Apărării Naționale pe linie operațională, prin două birouri constituite la Statul Major al Forțelor Terestre și Statul Major al Forțelor Aeriene”.

Garda ar urma să fie compusă din forțe aeriene și forțe terestre.

Articolul 2 prevede, printre altele, că:

„a) Forțele terestre vor fi alcătuite din 8 (opt) Brigăzi de Infanterie sau Brigăzi Mecanizate, o Brigadă de Geniu și o Brigadă de Artilerie Terestră după standarde NATO, organizate pe câte 6 (șase) batalioane și subunitățile de arme și specialități militare subordonate nemijlocit comandantului brigăzii.”

Garda Națională ar urma să fie compusă din „structuri centrale, zonale și județene (locale/de sector)” și să fie condusă de un Inspectorat General cu sediul în București.

Șeful structurii de conducere a Gărzii ar urma să fie numit de Biroul Permanent al Senatului.

Potrivit articolului 4, alin. (1), al legii, Inspectoratul General:

„e) Întocmește planurile de instruire și intervenție în situații de urgență (…)

f) Conduce nemijlocit activitățile de intervenție la dezastre

(…)

j) Alte atribuții stabilite de comisiile de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului României„.

În ce privește structurile zonale, litera h) a alineatului 2) stipulează că Inspectoratele Zonale ale Gărzii Naționale a României ar urma să „participe nemijlocit la acțiuni  de luptă pentru respingerea unei agresiuni externe”.

Potrivit proiectului, personalul Gărzii ar urma să fie constituit, în proporție de 35%, din angajați permanenți, plus 65% voluntari.

Pentru a deveni membri ai Gărzii Naționale, doritorii ar trebui să îndeplinească următoarele condiții:

„a) au vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani,

b) au obținut aviz medical și psihologic,

c) sunt absolvenți ai studiilor liceale,

d) sunt absolvenți ai stagiului de pregătire teoretic și practic organizat de Garda Națională a României.”

Angajații permanenți ar urma să fie pregătiți, în stagii a câte 6 săptămâni, în centre speciale ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Apărării.

Voluntarii ar fi instruiți la nivel teoretic, potrivit aceluiași proiect, la sediile gărzilor locale, timp de câte 16 ore pe săptămână. După instruirea teoretică, voluntarii ar urma să se pregătească alte 12 săptămâni într-o unitate specializată. 

Personalul permanent al GNR ar urma să beneficieze de indemnizații lunare, un control medical gratuit pe an, asigurare medicală, dar și normă de hrană și asigurarea cheltuielilor cu transportul în timpul intervențiilor.

În ceea ce privește voluntarii, aceștia ar primi, la rândul lor, următoarele beneficii:

„a) scutiri de la plata unor taxe și impozite locale,

b) plata asigurării locuințelor de domiciliu,

c) control medical anual gratuit,

d) asigurare medicală pe durata stagiului și a convocărilor periodice,

e) asigurarea hranei și a transportului pe durata stagiului și a convocărilor periodice,

f) asigurarea unei indemnizații pe durata stagiului și a convocărilor periodice,

g) pregătirea în colegiile și universitățile instituțiilor cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale”.

În final, inițiatorul mai precizează că fondurile necesare funcționării Gărzii vor fi asigurate de către Guvern, iar Garda ar urma să fie constituită în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

„Am preluat modelul din Statele Unite”

Contactat de PressOne, deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat că Garda Națională a României se va înființa după modelul National US Guard – structură federală americană care acționează în caz de război ori în situații de urgență.

O diferență ar fi că, în vreme ce structurile zonale sau locale ale National US Guard sunt subordonate guvernatorilor statelor unde operează sau, în cazul Washington D.C., direct președintelui SUA, Garda Națională a României ar urma să fie plasată sub controlul Parlamentului.

L-am întrebat, deci, pe Eugen Nicolicea de ce ar vrea ca această structură să intre în subordinea Parlamentului.

„Pentru că nu e o instituție care să fie în forțele armate sau în Ministerul de Interne. Este plasată în subordinea Parlamentului, Parlamentul fiind reprezentantul suprem al poporului român. Este la fel de nepolitizată cum este și Curtea Constituțională a României.

După cum știți, la noi nu mai există în momentul de față armata obligatorie, dar, pe de altă parte, s-au redus efectivele și, când ai dezastre, trebuie să apelezi la cineva.”

O altă diferență între National US Guard și structura militară propusă de Nicolicea constă în limita de vârstă a celor care pot să devină membri. În Statele Unite, limita maximă de vârstă este de 35 de ani, în vreme ce proiectul referitor la Garda Națională a României prevede ca aceasta să fie de 65 de ani.

Întrebat care ar urma să fie cuantumul indemnizațiilor – atât în cazul voluntarilor, cât și în cazul personalului permanent -, Nicolicea a evitat să răspundă.

„Observați că Garda Națională a României lucrează pe bază de voluntariat. Nu există indemnizații pentru voluntari decât în situațiile în care acționează. Atunci când acționezi, lipsești de la  serviciu.

Se vor angaja conform legii, prin concurs, foste cadre militare, adică pensionarii militari care sunt tineri. După cum știți, ei ies la pensie destul de devreme.

Sunt convins că voi avea o susținere masivă din partea colegilor în ceea ce privește acest proiect, pentru că această structură există în toate țările.”