Proiect UDMR: procurorii și judecătorii să răspundă pentru abuz în serviciu

Iulia Marin

Redactor

O propunere legislativă a UDMR – depusă la Senat miercuri, 8 februarie, ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu – prevede ca procurorii și judecătorii să răspundă financiar și penal în situațiile în care statul român este obligat să plătească daune persoanelor condamnate sau lipsite de libertate pe nedrept.

Unul dintre inițiatorii propunerii, deputatul Márton Árpád, a explicat pentru PressOne de ce trebuie modificată legea:

„Dacă cineva a stat degeaba 10 ani în închisoare, procurorul și judecătorul vinovați nu plătesc deloc”.

La polul opus, judecătorul Cristi Danileț susține că nu era nevoie de o astfel de reglementare, fiindcă actualul Cod Penal cuprinde reglementări speciale în privința greșelilor cu intenție săvârșite de magistrați.

Ce prevede propunerea UDMR

Textul propunerii legislative depuse de UDMR preia, în mare parte, articolele din Directiva europeană 343/2016, care prevede măsuri suplimentare de protejare a persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi respectarea prezumției de nevinovăție.

Două dintre modificările dorite de UDMR nu se regăsesc însă, sub nici o formă, în Directiva UE. Márton Árpád recunoaşte, dar spune că acestea sunt „în spiritul Directivei”. 

Una dintre modificări prevede modificarea articolului 542, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, astfel:

„În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum și în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională pentru vreuna dintre cauzele prevăzute la art. 4, art. 538 și art. 539, acțiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care a provocat situația generatoare de daune”. 

Cuvântul-cheie din acest articol este „trebuie”. Acesta impune statului obligația de a se îndrepta împotriva procurorilor și judecătorilor care au comis o eroare.

Până acum, articolul 542 prevedea „că acțiunea se poate îndrepta împotriva persoanei care a provocat situația generatoare de daune”.

Cetățenii care schimbă orașul. Cum a reînviat Grupul Inițiativa Favorit un cinema bătrân, simbol al comunității din Drumul Taberei

Povestea grupului de inițiativă civică ce a readus la viață bătrânul cinema Favorit, un simbol al comunității din Drumul Taberei.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Márton Árpád (foto) spune însă că asta nu s-a întâmplat niciodată:

„Deși, teoretic, există această prevedere – ca o posibilitate –, nu știu din ce cauză statul român nu se îndreaptă către persoanele care au pricinuit situația.

Sunt acele cazuri când România este pedepsită pentru că sunt anumite situații în penitenciare. Atunci responsabil este statul, e normal să plătească. Evident că ar fi bine să rezolve statul această problemă a condițiilor din penitenciare.

Dar în situațiile în care acest prejudiciu este pricinuit de persoane fizice, pentru că au activat într-o modalitate care a dus la această sentință, e normal” (ca statul să se îndrepte împotriva lor – n.r.). 

O a doua modificare propusă de UDMR sună astfel:

„La art. 542, după alin. (1), se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: 

Fapta persoanei care cu rea-credință sau gravă neglijență a comis una din acțiunile care au condus la situația generatoare de daune constituie abuz în serviciu și se pedepsește conform art. 297 alin. (1)”.

Aici avem de-a face chiar cu cel mai dezbătut articol din Codul Penal: cel care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu – ținta Ordonanței de Urgență care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Deputatul Márton Árpád spune că, în prezent, acest text de lege nu li se aplică magistraților:

„Pentru toți cetățenii români, indiferent de locul în care lucrează, există răspunderi disciplinare, administrative, civile, respectiv penale. Conform Statutului magistraților, este aceeași înșiruire și pentru magistrați. Așa este prevăzut în legislația actuală.

Numai că, deși capitolul respectiv are acest titlu, de a avea o răspundere din cele patru categorii, când citiți articolele separat – pentru ce acțiune cum plătește, cel penal lipsește. Există posibilitatea teoretică de răspundere penală, numai că, textual, această răspundere penală nu se mai regăsește.

Normal este, conform articolului actual din Codul Penal pentru abuzul în serviciu, ca acest articol să se refere inclusiv la magistrați, dar, în cel mai rău caz, persoana este îndepărtată din magistratură. Nu răspunde penal.

Un medic răspunde penal, un profesor răspunde penal. Dacă a stat cineva degeaba 10 ani în închisoare, procurorul și judecătorul care sunt vinovați nu plătesc deloc”.

Deputatul mai spune că parlamentarii UDMR au avut o inițiativă similară anul trecut, însă aceasta a fost tergiversată până a fost clasată.

„Am considerat că cele două elemente care sunt prevăzute în Directivă sunt foarte importante, pentru că foarte multe persoane o pățesc destul de grav pentru că nu se aplică prevederile constituționale: dreptul la un proces echitabil, inexistența posibilității ca cineva să fie catalogat inculpat până când o instanță nu spune printr-o decizie definitivă că este vinovat.

Se încalcă zilnic prezumția de nevinovăție, dreptul persoanei de a fi prezentă la proces. Avem texte de lege care permit ca persoana împotriva căreia se declanșează procedura penală să fie absentă.”

Inițiativei depuse de UDMR la Senat i-a fost atașată solicitarea de a fi dezbătută în procedură de urgență.

Márton Árpád ne-a precizat și motivul din spatele solicitării: pentru că Directiva UE 343/2016 trebuie implementată până la 1 aprilie 2018.

„Toate normele subsecvente trebuie aplicate până la 1 aprilie 2018. Această propunere a stat 9 luni la Senat fără să intre în plen, s-a considerat clasată și avem încă un an și două luni ca să intre în vigoare și să fie aplicate normele subsecvente. Altfel, România va fi pedepsită cum a fost pedepsită în foarte multe cazuri când nu s-a conformat.”

Cât privește faptul că articolele referitoare la răspunderea magistraților nu se regăsesc în Directivă, „aceste două articole nu sunt în Directivă, dar sunt strâns legate de spiritul Directivei și de acea cerință care se tot reclamă, de a avea o răspundere a magistraților, atât financiară, cât și penală în cazul în care pricinuiesc anumite daune”, consideră deputatul Márton Árpád.

Danileț: Propunerea UDMR este inutilă

Judecătorul Cristi Danileț (foto) spune că există cadru legal pentru răspunderea magistraților. El cataloghează drept „inutile” cele două articole privitoare la sancțiunile financiare și penale care pot fi aplicate judecătorilor și procurorilor. 

„Noi avem o legislație în acest sens de peste 10 ani. Magistratul răspunde pe legea actuală, iar prevederea cu răspunderea materială pentru erori judiciare în materie penală comise de magistrați există din 2007. Deci, avem de 11 ani.

Cred că noua reglementare pe care o propune UDMR este inutilă în cadrul actual existent. Știu că există politicieni care încearcă să îndrepte atenția către magistrați, indicând tot felul de abuzuri.

Ăsta este rostul căilor de atac, dar eu, în 18 ani de magistratură, nu am întâlnit magistrați care să acționeze cu intenție ca să comită erori. Or, abuzul în serviciu asta presupune.”

Danileț spune că în Codul Penal există infracțiunea de Represiune nedreaptă, care vizează posibilele abuzuri comise de magistrați.

Articolul 283 din noul Cod Penal privind Represiunea nedreaptă prevede că:

„(1) Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Danileț mai spune că „nu orice hotărâre greșită” a magistraților are elementul de intenție.

„Practic, inițiativa UDMR o văd ca inutilă. Nu orice hotărâre greșită a unui magistrat duce la concluzia că a fost comisă cu intenție. Avem părți care induc în eroare, martori care mint. Acestea nu sunt imputabile judecătorilor și procurorilor.

Iar dacă este vorba despre deciziile date de instanță, numărul deciziilor infirmate este undeva la 7%, iar la DNA este 10%. Stăm foarte bine: în Europa, numărul deciziilor infirmate este de 25%.  Eu recunosc că și un singur caz de abuz, dacă există, este foarte grav, dar avem cadru legal în momentul de față în România.”