Oamenii faini Dezinformare Internațional Tineri Project F Istorie Viitorul English Section

Știri
Opinii
Mediu
Viața
Orașe
Oamenii faini
Dezinformare
Internațional
Tineri
Project F
Istorie
Viitorul
English Section

Raul Ștef

Redactor

România

18/12/2015

Practici și obiecte magice românești

Raul Ștef

Redactor

Adaugă-ne la favorite pe Google ca să nu dispărem din feed-ul tăuAdaugă ★

La Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca s-a deschis expoziţia "Practici magice în spațiul rural tradițional din Transilvania".

Începem prezentarea câtorva exponate cu o cunună de spice, care se împletea la sfârşitul secerişului şi apoi era purtată de fete până la casa gazdei unde se organiza claca de seceriş.

Unealtă de aprindere a focului viu.

Un obicei pastoral preistoric era conservarea focului, denumit "focul viu". Romanii obișnuiau să întrețină în mijlocul satului un focus publicus, de care se îngrijeau să nu se stingă niciodată.

Victor Kernbach, specialist în mitologie, consideră că focul viu provine "fie din conservarea focului natural, fie din simpla frecare a două bețe uscate”, însă de fiecare dată este pus pe seama unei relații divine.

Obiceiul s-a păstrat în România până la începutul secolului XX. La urcarea în stâne, primăvara, primul foc se făcea prin frecarea unui lemn așezat orizontal pe altul. Focul aprins se muta la adăpost și nu avea voie să se stingă decât la "spartul stânei", târziu, în toamnă.

Obiect din lemn folosit în ritualul cununiei.

Masă simbolică pentru cununie. Toate obiectele semnifică belșug și sănătate.

Colacul pentru înmormântare era preparat din aluat de pâine sub diferite forme: rotund, în cruce, pătrat, în formă de pasăre etc.

"Bradul mortului" sau "steagul" era o bucată de lemn sculptată care avea rol de substitut pentru cei care mureau "nelumiți" sau necăsătoriți.

Farfurie și cunună vegetală.

Steaua cu șase colțuri este un simbol al macrocosmosului, care unește cerul cu pământul. În Evul Mediu, cele două triunghiuri întrepătrunse erau folosite de alchimiști ca simbol al apei și al focului.

Ele mai simbolizează uniunea dintre bărbat și femeie, dintre bine și rău sau relația lui Dumnezeu cu omul.

Clopoței, talangă și bici.

Tobă folosită de urători la colindat.

"Capra" este numele dat unui obicei tradițional românesc practicat de Anul Nou. Jocul caprei e realizat un flăcău îmbrăcat cu un cojoc pe dos.

Capra și însoțitorii ei umblă din casă în casă, dansând la ușa fiecăruia în prag de Revelion. Acest obicei a fost menționat prima dată de Dimitrie Cantemir, în "Descriptio Moldaviae".

Unele obiceiuri păgâne au supravieţuit din perioada precreştină, spre exemplu colindatul cetelor de mascați.

Măştile reprezintă personaje mitice, dar și defecte umane. Există măști ale răutății, zgârceniei sau beției, care-i ajută pe membrii comunității să spună adevăruri altfel greu de afirmat.

Materialele folosite la confecţionarea măştilor sunt piele, blană, pânză, lemn cioplit, scoarță de tei, brad, mesteacăn, metal, sfoară, pene, câlți, păr de cal sau de porc, carton, mărgele, nasturi, sticlă, boabe de fasole, coarne de animale etc.

Împletitură din spice realizată la finalul recoltei.

"Naşterea şi moartea perpetuă a grâului a generat încă din neolitic generoasa idee a nemuririi spiritului uman. Atât viaţa omului, cât şi viaţa plantei (grâului) sunt retezate de aceeaşi unealtă preistorică, secera, din care a derivat, în epoca medievală, coasa mânuită de moarte. Credinţa în existenţa unui spirit al grâului, care în timpul seceratului se ascunde în ultimele spice, a dat naştere obiceiurilor de seceriş. Conform gândirii primitive, acest spirit trebuie protejat, deoarece el simbolizează sfârşitul unui ciclu vegetal, dar tot el asigură renaşterea şi recolta viitoare." (Fragment din "Creanga de aur", de J.G. Frazer)

Cultul arborelui este mărturia unei vieți și culturi perene. Se practică în cele două perioade în care copacii sunt în prefacere, primăvara și toamna.

Sfârșitul sezonului roditor este marcat prin nuci şi flori din pănuși.

Expoziţia "Practici magice în spațiul rural tradițional din Transilvania" poate fi văzută la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca până în 10 ianuarie 2016.

Text şi foto: Raul Ştef

Share this

RSS
Newsletter
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții

© 2026 PressOne.ro

RSS
Newslettere
Despre noi
Politica editorială
Politica de verificare a conținutului
Contact
Termeni și condiții