PODCAST: Redescoperind muzica. Episodul II. Studii de punk.

Maria Bălănean

Redactor

Acesta e podcastul proiectului „Redescoperind muzica: sunet și experiment creativ din România nedemocratică”, o cercetare despre culturile sonore alternative din ’70, ’80 și ’90. În el ne propunem să ascultăm critic muzica necomercială și neconvențională care nu corespundea cerințelor regimului comunist și apoi cererii de pe piața liberă.

Vorbim în episodul II despre prima (sub)cultură muzicală după 1989 care s-a poziționat contra sistemului. Folosind aceleași instrumente dar având alte convingeri decât rockerii, punkerii n-au considerat că au câștigat la revoluție și își continuă rezistența.

Un grup de tineri punkiști craioveni în gara din Timișoara, mergând la un concert, 1995. Arhiva personală Mihai Laurențiu Fuiorea

Punk's not dead! e doar începutul mișcării în Romania. Căutăm o primă înregistrare, ne uităm la legătura dintre punk, anarhism și DIY, la anarho-punk feminism, amintim de axa Timișoara–Craiova a punkului anilor 90, de grupuri și fanzine, dăm iar de Securitate și persecuții transformate acum în SRI și dezinformare, totul pentru a derula o întreagă istorie intelectuală și politică a unei mișcări dispărute din nou. Deci un pic din ce ar putea însemna niște studii de punk locale.

Proiectul „Redescoperind muzica” a fost conceput în perioada pandemiei pentru că nu mai avem muzică live. Am vrut să știm ce au însemnat și în alte vremuri adverse experimentele muzicale și culturile sonore: nu un gen anume, ci atitudinea.

Fanzinul fanzinelor - 20 de ani de fanzine și publicații Otherground în Timișoara, publicat în 2018 de grupul AntroPong. Arhiva personală Mihai Laurențiu Fuiorea

Căutând exemple românești, am ajuns să traversăm peste 50 de ani de experimente, „uitându-ne” la numeroase cazuri de rezistență prin cultură, subcultură sau contracultură pe care am încercat să le înțelegem prin prisma unor Studii de sunet. Seria de materiale discursive numită astfel chestionează valori ale mediului creativ local și nu numai, urmărind să înțeleagă trecutul formelor noi de a asculta, cânta sau chiar dansa. Scopul nostru a fost și rămâne acela de a înțelege implicațiile sociale ale sunetului pentru a reimagina, chiar și în condițiile actuale, feluri noi în care se poate face și asculta muzică.

Albumele Terror Art, autoproduse în 1999 și 2000. Arhiva personală Mihai Laurențiu Fuiorea

Bibliografie și materiale suplimentare la https://studiidesunet.substack.com/

Ne găsiți și pe www.facebook.com/redescoperindmuzica,
www.instagram.com/redescoperindmuzica/ sau www.twitter.com/redescoperind

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Produs pentru Asociația Jumătatea plină de Octav Avramescu și realizat de Elena Diaconu
Montaj: Elena Diaconu
Înregistrare și mixaj: Maria Bălănean
Jingle: Ștefan Damian

„Redescoperind muzica” e co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu Unearthing the music: sound and creative experimentation in non-democratic Europe, co-finanțat de Creative Europe. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținut sau de modul în care rezultatele pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€