Opinia unei studente din Iași despre tinerii NEET: A avut dreptate Kim Kardashian când a spus că „nimeni nu mai vrea să lucreze în zilele noastre”?

Giulia Istrate

Este Kim Kardashian pricepută la observații de ordin sociologic și ar trebui să își regândească întreaga carieră? A avut dreptate când a spus că „nimeni nu mai vrea să lucreze în zilele noastre”?

Statisticile Eurostat referitoare la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani îi dau dreptate. Potrivit acestora, în 2022, unul din cinci tineri români nici nu studiază, nici nu muncește. E cel mai mare nivel, dublu față de media europeană de 11,7% din același an.

Aceștia reprezintă categoria Not in Education, Employment, or Training (NEET) care se referă la tinerii care nu sunt angajaţi şi nu participă la vreun program de educare sau formare. Pe scurt, un  important indicator al vulnerabilității tinerilor și nepăsării fiecărui stat.

Acest segment deloc nesemnificativ de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Însă, în realitate, mulți dintre ei nu au un loc de muncă formal. 

Unde nu au vrut alții să muncească, s-au dus tinerii români, că, până la urmă, și lucrul „la negru” este o muncă. Peste 18.000 dintre ei au părăsit țara definitiv numai în 2022, conform Institutului Național de Statistică. Se estimează că 1,4 milioane de români lucrează ba sezonier, ba cu ziua. Alții care n-au vrut să plece în străinătate, sunt mici „antreprenori” la propria firmă de pus unghii, gene sau vândut mașini.

După ce au stat de vorbă cu aproape o mie de manageri de recrutare, Resume Builder, un serviciu de creare de CV-uri care publică și studii proprii despre tendinţele de recrutare, a publicat următoarele date: 31% dintre manageri au susţinut că evită angajarea unei persoane din generaţia Z în locul unei persoane mai în vârstă. Tot ei au mai spus că membrii generaţiei Z cer prea mulţi bani (42%), nu au abilităţi de comunicare (39%) şi nu par implicaţi (33%) în timpul procesului de recrutare.

Deci, datele arată cât de greu reușesc tinerii să fie angajați și, mai ales, câți reușesc să rămână așa. Comisia Europeană a arătat într-un raport că ei au contracte temporare sau cu fracțiune de normă și sunt primii concediați în vremuri de criză.  În consecință, scăderile economice majore (recesiunile, pandemia) se traduc rapid prin creșterea șomajului juvenil.

Daniel David părea să fie de acord, în februarie 2024, cu managerii de recrutare. Și astăzi este de acord, însă încurajează studenții să-și găsească un loc de muncă part-time. Așteptările nerealiste, fenomenul refuzului de a intra în câmpul muncii pentru un salariu decent și acceptarea unei creșteri treptate sunt câteva motive pentru care 600.000 de tineri români sunt NEETs. Astea erau impresiile actualului Ministru al Educației. De fapt, situația stă altfel: cu cât ai făcut mai puțină școală, cu atât se rotunjesc cifrele. În 2023, 5.8% din tinerii suedezi fără studii liceale erau NEETs. Românii au avut un procentaj de aproape 6 ori mai mare (31,5%). 

România tânără încă trăiește în casa bunicilor, unde rolurile de gen sunt bătute în cuie, iar cuiele sunt moștenire de familie. Așa se face că țara noastră stă în vârful clasamentului european (25,4%) la femei NEET: nici la muncă, nici la școală, ci într-un fel de „parcare socială”, unde au primit indicații despre cum se face ciorba „ca la mama acasă”. La bărbați avem un scor mai mic cu aproximativ 10%. Cum stă treaba pe la vecinii noștri europeni? Ei bine, rata NEET (15–29 ani) a fost, în 2022, 13,1% la femei și 10,5% la bărbați. 

Sărăcia, condițiile precare de trai sau lipsa unor scheme de orientare profesională funcționale stimulează părăsirea timpurie a școlii, excluderea de pe piața muncii și intrarea în NEET. Site-ul Panorama, specializat în analize asupra fenomenelor sociale (între timp închis n.red.), observa că în majoritatea liceelor și facultăților consilierea în carieră practic nu există, iar elevii și studenții „nu știu ce le place, la ce sunt buni și încotro s-o apuce” când trebuie să decidă asupra propriului viitor.

Există o strategie națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, care a fost propusă spre adoptare de Guvern, într-un proiect de hotărâre, și care, pe când Nicolae-Ionel Ciucă era prim-ministru, a fost adoptată.

Conform acesteia, aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt integrați în sistemul educațional și nici pe piața muncii, fiind clasificați în categoria NEET, iar procentul fetelor rome este semnificativ mai mare decât al bărbaților în această privință. „Not in Education, Employment, or Training” este o boală pe care statul român o transmite transgenerațional și care ține cont de vârstă, etnie, nivel de educație și gen.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€