Numărul Erdös și deschiderea creierului

Matematicianul Terence Tao de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), deținător al Medaliei Fields, a prezentat luna trecută rezolvarea unei probleme vechi de peste 80 de ani. Problema se numește EDP (Erdos Discrepancy Problem) și a fost enunțată de Paul Erdös, matematician de origine maghiară, unul dintre cei mai prolifici ai secolului XX. Dar nu problema în sine este subiectul acestor rânduri, ci felul în care a fost rezolvată și cum poate beneficia matematica românească de pe urma acestui eveniment.

Erdös a colaborat cu peste 500 de matematicieni folosind un mecanism ingenios de simplu: suna la ușa unui coleg și îi spunea – „My brain is open” (creierul meu este activ/deschis). Apoi rămânea la respectivul coleg suficient de mult timp pentru a realiza câteva lucrări, iar la final cerea o recomandare de matematician pe care să-l viziteze.

Astfel a publicat nu mai puțin de 1500 de lucrări și o listă impresionantă de alte conjecturi/presupuneri. Oferea și un premiu modic pentru cel ce găsea cheia vreuneia dintre aceste probleme.

Un alt aspect rezultat din acest mod de lucru a dat naștere conceptului de „număr Erdös”, care reprezintă distanța dintre Erdös și un alt matematician, având ca și criteriu de numărare o lucrare concepută împreună. Erdös are numărul 0, cei care au o lucrare scrisă împreună cu el au numărul 1, cei care au semnat o lucrare cu un matematician cu Erdös 1 au numărul 2, și tot așa. În România, numai academicianul Solomon Marcus are numărul Erdös 1.

Undeva în 2009, folosindu-se de un blog, britanicul Timothy Gowers a lansat un experiment interesant, în care invita mai mulți colegi să-și unească mințile în tentativa de a rezolva probleme rămase nesoluționate. Așa s-a născut proiectul Polymath și cea mai mare echipă de matematicieni lucrând la o problemă.

A cincea iterație a acestui proiect și-a propus să atace problema EDP, însă, după un efort de doi ani, aceasta a rămas nerezolvată, cu excepția câtorva cazuri particulare. De pildă, în 2014, o demonstrație asistată de calculator a tratat unul dintre aceste cazuri particulare, iar datele rezultate aveau o dimensiune de 13 gigabiți. Pentru comparație, toate textele de pe Wikipedia însumează aproximativ 10 gigabiți.

Paul Erdos și Terence Tao, în 1985. Foto: wikipedia

Când tot acest efort părea să nu ducă nicăieri, un comentariu făcut pe blogul Polymath de matematicianul german Uwe Stroinski a sugerat o posibilă legătură a EDP cu un alt tip de problemă. Terence Tao a preluat ideea și această nouă abordare a dus, într-un final, la rezolvarea octogenarei chestiuni.

Concluzia e simplă: și matematicienii români pot folosi acest model de colaborare. Profesorii de liceu și de facultate ar trebui ca, pe lângă olimpiade, să-i încurajeze pe cei tineri către asemenea demersuri. Trebuie să credem că școala românească de matematică e capabilă să aducă o Medalie Fields în următoarele decenii.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€