Murat Iusuf, Muftiul Cultului Musulman din România: "Eu i-aș îndemna pe credincioși să vadă aceste vaccinuri ca o minune de la bunul Dumnezeu"

Ioana Epure

Director editorial

De la sărbătorirea Paștelui de două ori într-un an până la declarații controversate cu privire la restricții și la vaccinul pentru Covid-19: ultimul an a venit cu reacții puternice din partea unora dintre reprezentanții cultelor religioase din România.

Însă liderii comunității musulmane au ajuns rar în atenția publică. Pe pagina de Facebook a Muftiatului, credincioșii sunt doar îndemnați să respecte regulile de protecție împotriva Covid-19 la slujbe, dar și să aibă încredere în știință și să se vaccineze.

Murat Iusuf are 43 de ani, este originar din localitatea Poarta Albă din Constanța, a studiat teologia în Turcia, are doi copii și este Muftiu al cultului musulman din România de cincisprezece ani.

Într-un interviu pentru PressOne, el explică de ce nu consideră că restricțiile medicale îngrădesc în vreun fel libertatea religioasă, ce schimbări a adus pandemia în ritualurile musulmane, dar și de ce știința și Dumnezeu nu sunt în tabere opuse când vine vorba de sănătatea oamenilor.

Murat Iusuf. FOTO Adevărul

Am remarcat că de-a lungul anului 2020, în comunitatea musulmană restricțiile au fost respectate cu strictețe. Cum i-au afectat emoțional aceste momente pe membrii comunității? 

Restricțiile ne-au afectat pe toți. Pe fiecare în parte, indiferent de apartenența etnică sau religioasă. Important a fost să respectăm aceste restricții, ele fiind în beneficiul sănătății noastre, ca lăcașurile de cult să nu fie una din cauzele de transmitere ale acestui virus.

Noi ne-am conformat cu aceste restricții, am suspendat activitățile religioase chiar înainte de a se declara starea de urgență. Scopul nostru a fost acela de a proteja sănătatea enoriașilor noștri. Mai ales că, trebuie să recunoaștem că, din nefericire, majoritatea participanților sunt de vârsta a treia. Vă pot spune că a fost o datorie a noastră să ne protejăm și să avem cât mai puține cazuri în rândul enoriașilor noștri. 

Totuși, Ramazan a picat în mijlocul stării de urgență. 

Într-adevăr, așa s-a întâmplat, în ultima săptămână din Ramazan am ieșit din starea de urgență, după 15 mai. Am avut 7-8 zile de slujbe, le-am efectuat în afara lăcașului de cult, ne-am conformat directivelor care ni s-au transmis de către autorități.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Statul a încercat să vină în sprijinul instituțiilor de cult, pentru a-și desfășura activitatea religioasă în condițiile extinderii pandemiei. Nicidecum să îngrădească. Nu știu cum de s-a ajuns să se spună, statul român, vezi Doamne, a îngrădit oficierea slujbelor religioase. Nu ne-a interzis nimeni să ne oficiem slujba. Pentru noi a primat sănătatea enoriașilor noștri, indiferent de ceea ce se întâmplă. 

Care a fost alinarea credincioșilor care și-au petrecut Ramazanul acasă, singuri? 

Le-a fost foarte greu. Mai ales că am avut o viață normală în care petreceam serile de Ramazan împreună cu prietenii, familiile, organizam acele cine de Iftar, la care eram împreună cu toții. Și dintr-o dată astfel de activități n-au mai avut loc. Pentru psihicul nostru n-a fost un lucru foarte bun.

Dar am zis, dacă asta ni se cere, să ne oprim din asemenea activități. Mai ales că ele nu sunt obligatorii prin religie. Fac parte din tradiția noastră. Fiecare servește Iftarul, își deschide postul în sânul familiei cu care locuiește. Chiar am specificat într-unul din comunicatele noastre, împreună cu membrii familiei din aceeași casă, că așa dacă le spuneam doar "în sânul familiei", își aduceau rudele, că fac parte din familie. Așa i-am sfătuit pe enoriașii noștri. 

Aveți doi copii (de 17 și 13 ani, n. red.). Cum s-au împăcat copiii dumneavoastră cu școala online în perioada asta? 

Noi așteptăm să se deschidă școlile cât mai repede. Ca părinte, consider că este mult mai benefică participarea efectivă a elevilor, fizic, la ore. Susțin această idee. 

Slujbele se oficiază cu măști?

Da. Comunitatea musulmană a fost printre puținele culte care au respectat și respectă în totalitate prevederile legale.

Ați recomandat enoriașilor să-și efectueze ritualul de abluțiune acasă. Ce alte schimbări s-au petrecut în ritualuri odată cu pandemia?

Da, enoriașii au trebuit să-și efectueze abluțiunea (ritualul de purificare prin spălare de dinainte de slujbă, n. red.) acasă. Ca să nu mai intre în contact cu ceilalți, să prevenim răspândirea în comunitate. Asta nu îi împiedică pe imami să-și desfășoare slujba.

Ne-am oficial slujbele în exterior, ne-a fost mai greu, a fost mai frig, mai ales că noi avem, conform ritualului nostru, acea prosternare. Chiar acum, începând din februarie vom intra în cele trei luni sfinte, în starea de alertă care va continua, suntem în discuții cu colegii noștri, vom vedea ce măsuri vom lua.

Nu este greu să avem subraț un covoraș, să venim cu el la slujbă. Important e să ne oficiem slujba în comuniune, pentru că și răsplata este pe măsură. Chiar este o relatare a profetului care spune că dacă oficiem slujba în comunitate, răsplata va fi de douăzeci de ori mai mare decât la oficierea slujbei în singurătate. 

Personal nu-mi doresc ca o moschee să devină un focar de răspândire a virusului. Și nu permit ca un lăcaș de cult să devină un asemenea focar.

Predică în pandemie la geamia din localitatea Cobadin, județul Constanța. FOTO Facebook Muftiatul Cultului Musulman

Vă vaccinați? 

Chiar astăzi ne vom înregistra online. Am aflat numărul persoanelor care se vor vaccina și cam 70% din rândul clericilor musulmani, imamii, se vor vaccina. Un procent îmbucurător pentru noi. 

Dar sunt și membri ai comunității care sunt împotriva vaccinului.

Am urmărit multe dezbateri internaționale cu întrebări inclusiv dacă aceste vaccinuri sunt halal sau nu din punct de vedere islamic, teologic. Foarte mulți teologi, învățați musulmani au zis: da, sunt halal. Pentru că e vorba de sănătatea noastră. Vin în sprijinul protejării sănătății noastre.

Sunt păreri pro și contra, noi le respectăm. Și în alte religii, sunt unii care nu vor să se vaccineze. Și sunt și în rândul comunității noastre.

Noi, împreună cu toți reprezentanții cultelor, și cu domnul Valeriu Gheorghiță, am avut multe videoconferințe și am dezbătut această problemă. Apelul nostru a fost ca orice informare să se adreseze către persoane autorizate. Eu nu pot să vorbesc despre medicină, că nu sunt pregătit în domeniu. Pot să mă documentez, dar ultimul cuvânt îl va spune persoana care este în domeniu.

Dar pentru că este în beneficiul nostru, bineînțeles că ne vom vaccina.

Ce le transmiteți acestora?

Eu i-aș îndemna să vadă aceste vaccinuri ca o minune de la bunul Dumnezeu. Să aibă încredere în oamenii de știință, în știință. Să vedem toate aceste vaccinuri ca o speranță de a fi laolaltă pe viitor.