Ministerul bogăției naționale (I): Statul român ignoră o donație esențială de teste de tuberculoză, dar plătește pentru același produs de 10 ori mai mult decât valorează pe piață

Un raport din 2021 al Centrului European pentru Prevenția și Controlul bolilor arată că mai mult de un sfert din cazurile de tuberculoză diagnosticate în UE/EEA în 2019 proveneau din România. 

Cu alte cuvinte, unul din patru bolnavi de tuberculoză din Zona Economică Europeană e român. Este un fel mai blând de a spune că deținem cei mai mulți pacienți de tuberculoză din Uniunea Europeană.

Conform aceluiași raport, singurele state care ne depășesc la incidență din întreaga Regiune Europeană OMS (care include 53 de țări) sunt Rusia, Ucraina și Uzbekistan – niciunul din UE.  

Acesta este primul episod dintr-o serie PressOne despre cum România reușește să rămână campioană europeană la numărul de cazuri de tuberculoză. În plus, arătăm cum se pierd bolnavii de tuberculoză în crăpăturile unui sistem care i-a ignorat aproape complet timp de decenii. Situația e agravată de pandemia de COVID-19, odată cu suspendarea activității dispensarelor și a detașării medicilor și personalului medical de specialitate către unități Covid.

Ministerul Sănătății nu e capabil să preia o donație

12.000 de teste rapide pentru diagnosticarea tuberculozei, donate României de către Fondul Global (un parteneriat internațional care care luptă pentru eradicarea malariei, tuberculozei și HIV-ului) se află în acest moment la Seul, în Coreea de Sud și așteaptă ca Ministerul Sănătății din România să le ridice. 

Testele au marcajul Comisiei Europene și urmează să expire în prima jumătate a anului 2022. 

Între cele 12.000 de teste și suspecții de tuberculoză din România stă o dilemă administrativă: dacă valoarea de piață a donației e mai mare sau mai mică de 500.000 de lei. Dacă e mai mică, pentru primirea ei e nevoie de un Ordin al Ministrului Sănătății. Dacă e mai mare, e necesară o Hotărâre de Guvern. Iar pentru a afla valoarea donației, e nevoie de un evaluator. 

„Pentru că este legislația de așa natură încât ar trebui să angajăm un evaluator care să ne evalueze valoarea de piață (a testelor donație, n. red.). Iar juridicul (Direcția Juridică, n. red.) spune că nu se poate trece peste această evaluare. Testele expiră în martie sau aprilie anul viitor”, justifică, pentru PressOne, Amalia Șerban, director general adjunct al Direcției generale de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din Ministerul Sănătății.

Dacă România nu reușește să ridice testele donate de Fondul Global, ele vor ajunge la un alt stat, adaugă Amalia Șerban. 

Iar legislația la care se referă angajata Ministerului Sănătății e Codul administrativ, adoptat prin Ordonanța de Urgență 57/2019 de guvernul Dăncilă. 

Relevant pentru bolnavii de tuberculoză este articolul 291 al Codului, care modifică statutul și condițiile în care statul român primește donații, prin impunerea unor plafoane valorice și a altor condiționalități:  

Situația e cu atât mai aiuritoare cu cât Ministerul Sănătății cunoaște, sau măcar poate estima valoarea donației care zace în depozitele din Coreea de Sud, din moment ce a cumpărat aceleași teste în anii trecuți, așa cum reiese chiar din datele transmise către PressOne, cu privire la sumele alocate în ultimii cinci ani pentru decontarea acestora.

Blocajul e creat, susține Ministerul Sănătății, de imposibilitatea de a găsi un evaluator, context în care singura soluție este o Ordonanță de Urgență. Asta în condițiile în care la București criza politică s-a acutizat, odată cu demiterea cabinetului Cîțu prin moțiune de cenzură, iar România e guvernată în pandemie de un guvern cu statut interimar.

Rezultatul? Dacă autoritățile de la București nu deblochează în vreun fel procedura sau dacă nu găsesc un evaluator, atunci testele expiră sau vor fi donate mai departe unei alte țări, capabile să le acceseze. 

„Sunt mai multe prevederi legale care, aplicate la sănătate, fac pe toată lumea să sufere. Și pacienții, și banul public, și tot. Pe noi, funcționarii mici din Ministerul Sănătății, nu ne ascultă nimeni” – reclamă la PressOne o sursă din ministerul Sănătății. 

„Lucrurile astea se discută pe deasupra noastră. Între miniștri, între directorul de la financiar. Iar directorul financiar de la Ministerul Sănătății nu obține, de fapt, nimic, în relația cu Ministerul de Finanțe”, explică mai departe sursa consultată de PressOne. 

Se adaugă la tot acest aparat birocratic instabilitatea de la nivelul conducerii și lipsa de continuitate, din moment ce în ultimii trei ani România a schimbat șapte miniștri ai Sănătății (cu tot cu interimari) și patru premieri.

Statul eșuat: Ministerul Sănătății nu primește donația, dar plătește pentru același tip de test un preț de 10 ori mai mare decât cel de la producător

Conform datelor transmise de Ministerul Sănătății, România deține în acest moment 32 de aparate GeneXpert – aparatele care efectuează testele de screening TBC, deși ele nu au ajuns la toate laboratoarele de tip III, așa cum era prevăzut într-un ordin de ministru care reglementează implementarea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei. 

Până în 2023 ar urma să fie cumpărate și distribuite, în cadrul Programului, finanțat din bani norvegieni, în jur de 15 mii de teste și 16 aparate GeneXpert, iar alte opt mii de teste și 13 aparate ar urma să fie achiziționate tocmai prin Fondul Global, precizează Ioana Munteanu, coordonatorul național al Programului. 

Finalul anului 2021 este însă și momentul în care, după 18 ani și un ajutor de 84 de milioane de dolari, România încetează să mai beneficieze de ajutorul dat de Fondul Global. Motivul pentru întreruperea acestuia este că, așa cum precizează pentru PressOne Dumitru Laticevschi, Manager Regional al Fondului Global pe Europa de Est și Asia Centrală, România a avut o creștere economică suficient de puternică, iar cazurile de tuberculoză au început să scadă în ultimii ani.  

Chiar și așa, în România, în anul 2019 au fost diagnosticate oficial peste 11.000 de cazuri de tuberculoză, prin urmare cele 12 mii de teste donate României și care zac acum neridicate în Coreea de Sud ar fi putut asigura diagnosticarea rapidă a tuturor cazurilor consemnate într-un an.

Costul unui test GeneXpert – produs de compania americană Cepheid – este în jur de zece dolari. Conform datelor transmise de Ministerul Sănătății, România cumpără însă aceste cartușe cu aproape 100 de dolari bucata. 

Numai anul trecut, potrivit datelor solicitate de PressOne, ministerul a decontat aproape 4,5 milioane de lei pentru teste GeneXpert, la prețuri și de zece ori mai mari comparativ cu ce ar oferi direct producătorii. 

Din nou, medicii și oamenii din sistem invocă birocrația și piedicile legislative. 

„Motivul principal pentru care nu putem achiziționa prin Fondul Global este că prin această achiziție ni se solicită să plătim un avans care este în jur de 90%, dacă nu 100%. Ori legislația românească, în speță legea finanțelor publice, nu permite achitarea în avans a mai mult de 25 sau 30%. Adică putem plăti în avans, înainte să-ți fie livrată marfa, din bani publici, dar doar în anumite condiții, care sunt stipulate foarte clar în legea finanțelor publice” – explică sursa PressOne din ministerul Sănătății, care susține și că „spitalele își pot achiziționa separat medicamente și teste.”

Poziția ministerului e simplă: conform legii, autoritățile centrale sunt obligate să facă achiziție publică, indiferent de mecanismul (european sau global) prin care cumpără teste sau medicamente. 

„ (…) Dar asta durează foarte mult. Nu poți să lași spitalele fără medicamente și fără teste până când se termină procedura de achiziție centralizată. Și atunci, până se termină procedura asta, spitalele își pot cumpăra singure medicamente.”

Este calea pe care a mers Institutul Marius Nasta, responsabil în perioada următoare de screeningul a peste 75 de mii de persoane, la nivel național. 

„Pentru că am avut alocată o sumă limitată de bani, am făcut o adresă către furnizorul de astfel de teste din SUA și oficiul din Europa al acestui producător și am reușit să negociem pentru proiectul de screening teste cu preț de șase ori mai mic pentru GeneXpert. Este meritul individual al spitalului, un ajutor pe care l-am primit ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut personal cu profesori din străinătate care se ocupă de problematica tuberculozei”, precizează managerul Beatrice Mahler la PressOne. 

Spitalele mici din țară nu sunt însă în poziția de a negocia direct cu producătorii, așa că așteaptă să le fie furnizate de la București medicamentele și materialele de care au nevoie pentru testare. Iar la București achizițiile publice se fac constant cu participarea și câștigul a două firme, ale căror prețuri sunt și de zece ori mai mari decât prețurile cerute de producător, deși țara noastră este singura țară membră a Uniunii Europene eligibilă pentru o schemă globală de finanțare la preț redus.

Ce sunt testele GeneXpert și de ce sunt importante

România stă încă prost atât la diagnosticarea, cât și la tratarea cazurilor de tuberculoză și are printre cele mai mari numere de bolnavi de tuberculoză multidrog rezistentă din Europa – parțial și din cauza faptului că, ani de zile, pacienții nu au primit primit tratamentul corect – fie au fost omise din el anumite medicamente, fie medicația a fost întreruptă, fie pacientul a primit doze sau regimuri incorecte.

Diagnosticarea unui caz de tuberculoză este însă foarte complicată și se face doar printr-un cumul de teste și analize. Dintre acestea, cel mai important element pentru un diagnostic corect a fost, până de curând, cultivarea microbului pe medii lichide și pe medii solide (Lowenstein-Jenssen). 

Metoda durează foarte mult și poate produce un rezultat abia în 60 zile. La aceste două luni se mai adaugă câteva săptămâni, pentru identificarea medicamentelor la care microbul ar putea fi rezistent.  

Începând cu 2011, Organizația Mondială a Sănătății recomandă însă o metodă mult mai rapidă: testele moleculare GeneXpert, care pot furniza un rezultat chiar și în două ore de la prelevare. Este același tip de teste pe care România le are la dispoziție în Coreea de Sud, dar nu se sinchisește să le ridice. 

 „Practic sunt testele care fac parte din screeningul TBC”, explică Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Capitală.  

Conform institutului Marius Nasta, vorbim de „un sistem genetic pentru detectarea simultană a MTB şi a rezistenţei la RMP (prin mutaţii în gena rpoβ) (…). Este un sistem complet integrat, cu cartuşe de unică folosinţă în care proba pregătită în prealabil este introdusă şi procesată în aparat.” 

Oficial, România și-a asumat să elimine tuberculoza ca problemă de sănătate publică până în anul 2050, printr-un program național de prevenire, supraveghere și control. Potrivit strategiei, până anul trecut trebuia asigurat accesul universal la metodele rapide de diagnosticare, iar rata de descoperire a cazurilor clasice sau multirezistente la medicamente trebuia să fie de 85%. 

În plus, în România ar trebui testați, preventiv, 75 de mii de oameni, inclusiv din grupe de risc (dependenți de droguri, oameni fără adăpost sau din mediul rural).

Despre caracatița achizițiilor publice și cele două firmele abonate la contractele cu statul, în episodul următor.