Întâmplător, fotograful Marii Uniri

Roxana Garaiman

Redactor

La 98 de ani de la Marea Unire, în România mai pot fi găsite doar trei albume cu fotografiile-document realizate pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Singurul om care a imortalizat evenimentul, Samoilă Mârza (1886-1967), a adunat acele cadre istorice într-un album intitulat Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri.

După Unire, el a oferit exemplare din acest album unor personalități, printre care regele Ferdinand, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu și generalul francez Henri Berthelot.

Drept mulțumire, regele l-a acceptat printre furnizorii Casei Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Astăzi, exemplarul dăruit lui Iuliu Hossu se află la Episcopia Greco-Catolică de la Cluj, iar alte două exemplare, al lui Nicolae Iorga și al lui Iuliu Maniu, se află la Biblioteca Academiei Române și, respectiv, la Arhivele Naționale.

Albumul oferit lui Nicolae Iorga se găsește la Biblioteca Academiei Române din București.

Despre celelalte exemplare ale prețiosului album nu se mai știe nimic, spune nepotul şi biograful lui Samoilă Mârza, Aurel Sîntimbrean. El trăiește în județul Alba, în comuna Sântimbru, din care face parte și satul de baștină al fotografului de la 1918 – Galtiu.

În luna noiembrie a acestui an, Sîntimbrean a publicat o nouă biografie a unchiului său, intitulată „Samoilă Mârza, 1886-1967. Fotograful unirii Transilvaniei cu România 1 Decembrie 1918, Alba Iulia”.

În vârstă de 84 de ani, Aurel Sîntimbrean mărturisește că unchiul său l-a inspirat încă din copilărie și, ulterior, a făcut o pasiune pentru viața acestuia.

A studiat ani de zile documente oficiale, pentru a reconstitui istoria lui Mârza, iar în 2003 a publicat o primă biografie a legendarului personaj.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Tot în amintirea fotografului, Aurel Sîntimbrean a dezvelit un bust (foto) în Galtiu, satul natal al lui Samoilă Mârza.

„Hai să ne faci un chip!”

Aurel Sîntimbrean își amintește că l-a întâlnit prima oară pe Mârza în 1938, când avea 7 ani. Venise la casa lor pentru a realiza o fotografie de familie, iar el a fost impresionat de aparatul cu burduf care imortaliza imagini pe plăci de sticlă.

„Ne consideram rude. Un frate al mamei era căsătorit cu o soră a lui Samoilă Mârza.

Când mă întâlnea pe stradă, îmi zicea: «Nepoate, să înveți și tu ca unchi-tău, să ajungi inginer».

Unchiul care ne înrudise absolvise Politehnica, în 1925. Era o mare realizare pe atunci”, povestește Aurel Sîntimbrean (foto).

El spune că, înainte de război, meseria de fotograf era foarte respectată, așa cum erau scriitorii sau pictorii.

„Erau oameni de mijloc, văzuți în oraș. Pe atunci, Alba Iulia număra doar 15.000 de locuitori.”

Sîntimbrean își amintește că venirea fotografului în sat era anunțată duminica, la slujbă. În Galtiu însă, nu avea nevoie de nicio prezentare.

„Duminica, după ce ieșeau de la biserică, oamenii mâncau și se odihneau. Pe urmă ieșeau la poartă, femeile făceau cocoși (floricele de porumb – n.r.), iar bărbații beau câte o cană de vin.

Îmi amintesc că, atunci când eram în clasa I, a venit cu o bicicletă de la Alba Iulia.

Mama s-a ridicat și a zis: «Bine ai venit, domnule Samoilă. Hai să ne faci un chip!». Iar el i-a zis: «Intră în curte și pune lepedeul pe gard!» – un covor din acela țărănesc.

În timpul ăsta, a dat aparatul jos de pe bicicletă. Era foarte greu. A pus trepiedul, a tras o pânză neagră pe cap și a zis: «Aranjați-vă, să fiți atenți și să nu mișcați!».

Și a declanșat aparatul. La o săptămână-două ne-a adus fotografia. Pe-atunci, developarea era o adevărată muncă.

Noi ne uitam la poză ca la o icoană, era ceva deosebit. El le făcea mai mult pe gratis. Era un om darnic și a trăit modest, nici nu vă puteți imagina”, rememorează Aurel Sîntimbrean.

Familia Sîntimbrean în 1938, fotografie făcută de Samoilă Mârza.

A ajuns fotograful Unirii dintr-o întâmplare

Samoilă Mârza s-a născut în 1886. A făcut șase clase primare în Galtiu și apoi liceul la Alba Iulia.

După bacalaureat, a făcut doi ani de ucenicie la fotograful sibian Iainek, iar în 1914 a fost încorporat în armata austro-ungară, în cadrul Serviciului de topografie și fotografie.

A fost trimis pe frontul din Galiția și a ajuns până la Riga. Anul 1916 l-a găsit în Italia, iar la încheierea războiului se afla la Trieste. În cursul acțiunii de retragere a trupelor, a poposit o perioadă la Viena.

Acolo, pe 14 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice cu sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar – eveniment la care a fost prezent și Iuliu Maniu.

A ajuns acasă cu patru zile înainte de 1 decembrie 1918 și a participat la organizarea delegației din Galtiu. În acest context a făcut trei fotografii cu consătenii care se pregăteau să plece către Alba Iulia.

„Oamenii au plecat împreună cu preotul și cu fotograful, care căra pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul și o geantă mare plină cu clișee fotografice pe sticlă. Delegația din Galtiu a ajuns la Alba Iulia în jurul orei 11”, spune Aurel Sîntimbrean.

Din cauza vremii și a limitărilor tehnice, Samoila Mârza a realizat doar şase imagini la Alba Iulia: trei dintre acestea arată mulțimea adunată pe Platoul Romanilor, iar alte trei – tribuna principală, când iau cuvântul Episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, Episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea (viitorul patriarh), și președintele Consiliului Național Român din Orăștie, doctorul Aurel Vlad. (Ministru de Finanțe și apoi al Cultelor după Unire, Aurel Vlad avea să moară în același an cu Iuliu Maniu, 1953, și tot în pușcăria de la Sighet.)

Fotograful din Galtiu nu a avut voie să intre în Sala Unirii, unde se aflau 1.228 de delegați.

„Comitetul de organizare a făcut contract cu fotograful german Arthur Bach, care nu s-a prezentat ca să pozeze. Nu avea niciun interes. Norocul nostru și al neamului a fost că a venit Samoilă Mârza”, conchide astăzi urmașul și biograful său.

De altfel, în acele momente, Mârza nu avea cum să știe că era singurul fotograf participant la Marea Adunare Naţională care consfinţea Unirea Transilvaniei cu România.

Ulterior, fotografiile sale de exterior, care surprind grupuri de oameni ce poartă pancarte cu nume de localități, au fost prezentate la Conferința de Pace de la Paris, din 1919, ca dovezi pentru caracterul democratic al Marii Uniri.

O viață pe bicicletă

Samoilă Mârza nu a fost căsătorit niciodată. A cutreierat prin toată Transilvania cu aparatul prins pe portbagajul nelipsitei sale biciclete.

În decursul vieții sale, a imortalizat o serie de evenimente istorice, precum vizita din 1919 a regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria din octombrie 1922, serbările comemorative din 1924 – la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, ori serbările de la Alba Iulia din 1928, la 10 ani de la Marea Unire.

Un aparat cât doi boi

Aparatul de fotografiat cu trepied pe care Samoilă Mârza l-a cumpărat în adolescență, în schimbul unei perechi de boi, și pe care avea să-l folosească timp de 60 de ani se află astăzi la Muzeul Național din Alba Iulia, alături de mai multe plăci fotografice.

Au fost achiziționate în 1966, chiar de la proprietar, de către directorul de atunci al muzeului, Anghel Gheorghe.

Din acei bani, Mârza și-a cumpărat un aparat nou, cu care dorea să fotografieze festivitățile din 1968, când se împlineau 50 de ani de la cel mai important moment al vieții sale.

Nu a mai apucat.

A încetat din viață la 19 decembrie 1967, fiind înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

Fotografiile din albumul pe care Samoilă Mârza i l-a oferit lui Nicolae Iorga