În fața raftului cu vânzare accelerată. Cum cumpără oamenii când fiecare leu contează

Bianca Dragomir

Raionul cu vânzare accelerată a devenit rutină pentru tot mai mulți români. Este el o soluție anti-risipă sau o strategie de supraviețuire? La început de an, am luat la pas raioanele cu vânzare accelerată din București.

___

Maria analizează cu atenție produsele de pe raft. În mână are o cutie cu brânză cu smântână pe care o întoarce pe toate fețele. Caută data de expirare.

„De fiecare dată când intru în magazin, vin aici. Iau mai mult lactate, că astea nu se strică așa repede nici dacă ajung la data de expirare”, îmi spune Maria* după ce îi explic de ce o observ. „Carne nu prea iau, că o scot la reducere cu 2/3 zile înainte de expirare și nu reușim să o mâncăm”, continuă femeia în vârstă de aproximativ 40 de ani.

Maria cumpără produse de la raionul de vânzare accelerată pentru că o ajută să mai facă economii la bugetul familiei, deși, spune ea: „reducerile sunt mici aici, 30%”.

Deasupra raftului scrie cu litere mari „Raion risipă zero”, însă Maria nu a cumpărat niciodată de la acest raft cu intenția de a contribui la reducerea risipei alimentare. O face de nevoie.

 O vizită la raioanele cu vânzare accelerată

2026 a început abrupt, cu majorări de taxe și impozite locale. În magazine, prețurile au crescut încă din 2025 cu peste 7% (mărfurile alimentare), mai ales din cauza creșterii TVA-ului și eliminării plafonării la alimentele de bază.

Așa că am decis să merg în mai multe lanțuri de supermaketuri din București pentru a observa relația oamenilor cu raionul de vânzare accelerată. Am stat de vorbă cu tineri și bătrâni, oameni de vârstă mijlocie, cu venituri bune sau cu pensii din care, după plata facturilor, nu mai rămân cu aproape nimic. Toți, la unison, erau îngrijorați de prețurile din magazinele alimentare. 

„Toate sunt mai scumpe”, îmi spune Alin. „Dacă un ou e 1 leu și ceva, vă dați seama? Îmi vine să cumpăr găina cu totul ca să facă și ouă.” De fiecare dată când intră într-un supermarket, Alin caută produsele cu reducere. „De exemplu, azi am luat grapefruit la preț redus.”

Printre raioanele cu reduceri, Alin se oprește și la raionul cu vânzare accelerată, dar la fel ca în celelalte cazuri, mânat doar de dorința de a economisi și nu cu gândul la risipa alimentară.

Alin caută în fiecare zi reducerile din magazine. În ziua când ne-am întâlnit era fericit că găsise grapefruit la reducere. Foto: Bianca Dragomir

O soluție pentru stocurile care expiră

În aproape toate lanțurile de supermaketuri/hipermaketuri din România/București găsești un raion cu vânzare accelerată (produse aproape de termen, suprastoc, produse „salvate”, semnalizate cu etichete de reducere precum „vânzare accelerată”, „termen scurt”, „Zero risipă” „Save food”, „reducere progresivă”). De obicei îl găsești lângă raioanele de produse refrigerate, la panificație, sau sub forma unei insule promoționale de sine stătătoare. Acest raion conține produse diverse, de la fructe și legume, până la cutii cu bere. Dar am găsit la acest raion și baclava, eclere sau mâncare gătită.

Contrar percepției oamenilor de la fața locului, raionul de vânzare accelerată este, în primul rând, o soluție practică pentru stocurile care se apropie de termen. Efectul secundar este reducerea risipei alimentare, în timp ce unele lanțuri îl comunică ca demers față de mediu.

DOCTORATUL PLAGIAT AL MINISTRULUI JUSTIȚIEI. 140 pagini cu conținut copiat în teza lui Radu Marinescu

Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată.  Potrivit analizei PressOne, cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.

Emilia Șercan: Ministrul Justiției, idolul borfașilor. Cum încearcă Radu Marinescu să îngroape cu strategii avocățești plagiatul din propria lucrare de doctorat

Imediat după publicarea anchetei despre plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu, Emilia Șercan a devenit ținta unei virulente campanii de denigrare online, orchestrată de PSD și alimentată de susținătorii acestora cu probleme penale. Unii dintre ei, pretinși ziariști, alții, patroni de presă cu condamnări penale.

„În primul rând, este vorba despre nevoia magazinelor de a găsi o soluție pentru stocuri care expiră. În momentul în care rămân nevândute, anumite categorii de produse implică un cost semnificativ pentru eliminare, pentru a dispune de ele într-un mod care să respecte legea. E foarte complicat și foarte costisitor când vine vorba, de exemplu, de carne”, a explicat pentru PressOne Christian Năsulea, economist și profesor universitar.

Deși magazinele au căutat întotdeauna să vândă astfel de produse, pentru a evita ca ele să devină o sursă de cost în loc de una de profit, cetățenii nu simt că reducerile de la raionul cu vânzare accelerată sunt consistente. În unele magazine reducerile sunt de 30%, în altele de 50%. 

„Aici trebuie să punctăm că în România, legislația fiscală este atât de agresivă cu reducerile, încât este ilegal să vinzi sub prețul de achiziție cu niște excepții prevăzute de lege. Acesta este motivul pentru care a fost nevoie de o modificare legislativă în 2023 ca magazinele să aplice reduceri fără să încalce codul fiscal”, adaugă expertul.  

Altfel spus, pentru produsele aproape de expirare, există din 2023 cadrul care permite astfel de discounturi (în anumite condiții).

Reduceri de 30-50% insuficiente

Majoritatea celor cu care am vorbit în supermaketurile din București consideră că reducerile de la raionul cu vânzare accelerată sunt insuficiente pentru a-i ajuta cu adevărat să simtă că fac niște economii. 

Cu toate acestea, explică profesorul Christian Năsulea, produsele trebuie să fie aproape de expirare, iar prețurile să fie sub prețul de achiziție. „În primul rând trebuie să se apropie de termenul de expirare și în al doilea rând prețurile trebuie să fie mai mici decât prețul de achiziție. Nu sunt cu siguranță folosite ca să mascheze niște marje de profit „nesimțite” cum se vorbește în anumite cercuri sau în alte zone media.”

Mai mult, cu cât discountul este prea mare, cu atât percepția consumatorului asupra calității este afectată, menționează Năsulea. „O altă chestiune interesantă, există studii realizate în Franța în special referitor la posibilitatea de a vinde la aceste raioane produse cu discounturi mai mari, de 80-90%, din nou pentru magazin ar avea sens chiar ca în ultima zi de valabilitate să le ofere gratis. Studiile respective au arătat că, în momentul în care discountul este prea mare, percepția consumatorului legată de calitate este atât de mult afectată de acest indicator al prețului, încât nu se mai vând. Ele sunt considerate a fi stricate deja dacă se merge pe un discount prea mare.”

Raionul cu vânzare accelerată, o strategie de supraviețuire

Elena nu înțelege mecanismele din spatele acestor discounturi. E la pensie și locuiește singură. Mai vin din când în când copiii pe la ea. Se uită atentă la raionul cu vânzare accelerată.

„Mă uit când expiră, să văd dacă le pot consuma în timp util.” Are în mână o pâine. „Am luat pâinea asta, nu e la reducere, aveau și la reducere, dar expiră poimâine și nu pot să o mănânc singură până atunci.” 

Deși vânează reducerile, nu simte că o ajută foarte mult la cheltuielile zilnice. „Tocmai am plătit lumina, întreținerea, ce am mai avut de plătit, s-au dus 1.000 de lei. Nu am mai rămas cu aproape nimic, iar reduceri nu sunt atât de multe.” 

Elena face parte dintr-o categorie de consumatori cu buget atât de limitat, încât sunt nevoiți să adopte strategii de achiziție și de consum diferite, de supraviețuire. 

„Vorbim în primul rând despre pensionari, categoria din România cu cele mai scăzute venituri, cea mai defavorizată social, per ansamblu. Aceștia nu fac cumpărături săptămânale, ci cumpără puțin în fiecare zi pentru a controla atent bugetul, fiind principalii beneficiari ai acestor raioane. Însă, bineînțeles, dacă situația economică devine mai complicată și un număr tot mai mare de cetățeni devin îngrijorați de viitor și de modul în care vor reuși să pună mâncare pe masă, atunci vom vedea și mai mulți oameni care vor acorda și mai multă atenție raionului cu vânzare accelerată”, completează profesorul în economie. 

Vânzare accelerată versus donație

Ana are 20 și puțin de ani și prioritizează produsele de la acest raion pentru că o face să se simtă bine să știe că aduce o contribuție la reducerea risipei. „Vreau să iau ceva setat, mă uit să văd dacă ce vreau e și acolo și dacă da, le cumpăr de acolo. Le prioritizez. Mă simt mult mai ok că reduc și waste-ul (nr. risipa).” Totuși, Ana consideră că aceste raioane sunt destul de slab semnalizate, iar produsele de acolo sunt puține și nu neapărat foarte variate. În plus, se întreabă Ana: „Ce fac cu restul de produse care expiră? Le aruncă? De ce nu le donează?” 

În ceea ce privește donarea produselor care expiră, teoria sună bine, dar practica ne omoară. 

„Există diverse probleme care apar în practică în momentul în care anumiți retaileri iau în considerare astfel de metode de a rezolva problema costurilor de eliminare a produselor care ajung la termen. E foarte dificil de fapt să te asiguri că produsele respective ajung să fie consumate într-un interval care să garanteze că sunt în continuare în aria de valabilitate”, explică Christian Năsulea.  

Tot în Franța, amintește el, unde există mai multă literatură de specialitate în acest domeniu, mulți retaileri au preferat să evite consecințele sau răspunderea legală privind siguranța alimentară și timpul necesar ca produsele să ajungă la consumatorii vulnerabili. De aceea, preferă să vândă ce se poate prin vânzare accelerată și să distrugă restul conform standardelor.

„Nu mă interesează raionul ăsta”

Când am întrebat-o dacă obișnuiește să cumpere de la raionul cu vânzare accelerată, o doamnă în vârstă de 50-60 de ani, mi-a răspuns pe un ton ofensat: „Nu mă interesează raionul ăsta. Nu cumpăr de acolo!” Și a plecat cât a putut de repede. Au mai fost câteva situații aproape identice.  

Ceea ce m-a făcut să îmi adresez întrebarea: există în mentalul colectiv credința că a cumpăra de la reduceri îți pune o etichetă negativă? Altfel spus, este o rușine să cumperi de la astfel de raioane pentru că ele spun despre tine că ești „amărât”?

„Dacă optica asupra utilizării acestor raioane se mută foarte clar, și în România, de la «e o rușine», sau «apelezi la această zonă pentru că ești sărac», la varianta în care ai un motiv de mândrie că te asiguri că este evitată risipa alimentară, lucrurile ar merge mai bine pentru toată lumea”, consideră Christian Năsulea, economist.

Viitorul raionului cu vânzare accelerată

Există o presiune tot mai mare din partea consumatorilor asupra retailerilor pentru a fi responsabili, adaugă expertul. „Nu cred că este nevoie de obligații legale noi pentru a evita risipa, ci de un cadru legal mai flexibil care să permită discounturi de peste 50%, astfel încât să nu mai existe cantități mari de alimente care să ajungă să fie incinerate sau distruse pentru că au ieșit din termenul de valabilitate. Un cadru legal care să încurajeze retailerii să doneze fără probleme contabile sau legale”.

Dar, în timp ce, în teorie, din ce în ce mai mulți tineri sunt preocupați de nivelul de risipă din societatea în care trăiesc, și retailerii resimt presiunea de a se comporta cât mai responsabil cu mediul înconjurător, chiar acolo, lângă raionul cu vânzare accelerată stă în fiecare zi Elena, pensionară, numărându-și banii pentru o pâine. Care este mai puțin conștientă în mod direct de efectele raionului asupra risipei alimentare și mai mult asupra bugetului personal ș-așa foarte limitat.

Conform Institutului Național de Statistică (INS), pe baza datelor Eurostat realizate în decembrie 2025, în România există printre cele mai mici prețuri la alimente și băuturi din Uniunea Europeană (36% sub media UE), dar și cele mai mici venituri, ceea ce duce la un paradox: cu toate că înregistrăm prețuri mici, ne permitem doar un sfert din coșul mediu de cumpărături.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€