Greva Globală pentru Climă, la București. Zeci de tineri români le cer în stradă politicienilor să nu le „vândă viitorul pentru profit”

Lavinia Niță

Mălina Gîndu

Știri

17/09/2023

În jur de 70 de persoane, majoritatea tineri, au pornit la ora 18 din Piața Victoriei către minister, pentru a cere oprirea folosirii cărbunelui, petrolului și gazelor „rapid, echitabil și pentru totdeauna.”

Organizatorii protestului sunt tineri activiști și activiste din România. Au decis să se alăture Grevei Globale pentru Climă, eveniment sub egida căruia, din 2019, în luna septembrie se organizează proteste pentru mediu în mai multe țări de pe glob.

PressOne a vorbit cu participanții la protest pentru a afla ce înseamnă pentru ei justiție climatică, ce schimbări și-ar dori să vadă în acest sens în România, dar și ce impresie au despre nivelul de conștientizare din societate cu privire la problemele de mediu. 

„Readucem spiritul mișcării pentru justiție climatică în stradă”

Cu o săptămână înainte de vizita directorului OMV în România, cu scopul de a negocia mai multă libertate în exportul gazelor din Marea Neagră, tinerii de la marșul de vineri au cerut de la guvernanți exact opusul. „Stop Neptun Deep”, „Planeta înainte de profit”, „Noi ce mai respirăm?” sunt câteva mesaje de pe pancartele cu care au defilat pe Calea Victoriei. 

Nu au fost nici măcar o sută de participanți, dar mesajul lor s-a auzit clar: „Ce ne dorim? Justiție climatică! Când? Acum!”. Scandările acompaniate de tobe au reușit să perturbe, pentru jumătate de oră, atmosfera de weekend de la terase. Priviri ba curioase, ba deranjate, fixau tinerii cu megafoane care strigau despre cum vor ca gazul să rămână în pământ. 

Ce înseamnă, mai exact, justiția climatică pe care o reclamă? Explică, pentru PressOne, Marian Ignat, organizator al protestului: 

„Acei 4 miliarde care se duc de la OMV Petrom și RomGaz, pentru proiectul Neptun Deep, sunt și bani publici care ar putea fi investiți într-o direcție mult mai bună. Ce avem nevoie în momentul acesta este să extindem infrastructura de energie regenerabilă. Eoliene în Marea Neagră, în loc să explorăm gazul.

În directă legătură cu această cerere este și cea legată de o tranziție justă. De asta spunem că nu mai vrem combustibili fosili noi. Adică, cei care există acum, să existe în continuare. Dar să existe un focus mult mai mare pe comunitățile vulnerabile, muncitorii, cei care vor fi cei mai afectați de tranziția spre energie verde”. 

Marian are 22 de ani, este absolvent de științe politice și activist de mediu. Ceea ce l-a motivat să organizeze marșul este că „am vrut, după ce a trecut și pandemia, să readucem spiritul mișcării pentru justiție climatică în stradă.”

Se estimează că proiectul Neptun Deep va furniza un volum total de 100 de miliarde de metri cubi de gaz, iar premierul Ciolacu afirma că această exploatare ar asigura independența energetică a României, aceasta devenind „cel mai important producător al Uniunii Europene în privința gazelor naturale”. Producția ar urma să înceapă în 2027.

Tinerii români cer mai multă educație pentru climă 

„Am venit la marș pentru că sunt tânăr, îmi pasă de planeta mea și vreau un viitor. Vreau ca și următoarele generații să aibă un viitor. Vreau un viitor pentru animale, pentru toate viețuitoarele de pe planetă”, spune Codrin.

Are 18 ani și a venit din Slobozia la protest. De altfel, vine în fiecare weekend în București ca să facă activism pentru mediu și pentru drepturile animalelor. L-am întrebat dacă crede că în România oamenii sunt destul de conștienți de problemele care îl preocupă pe el:

„Lumea nu prea ajunge să cunoască aceste aspecte, pentru că în România încă putem să zicem că ne confruntăm cu un nivel de sărăcie, și cred că e nevoie de un anumit privilegiu să ai posibilitatea să-ți pese.”

Ilinca are 16 ani și a venit la marș pentru că, spune ea, „viitorul este al nostru, al generației tinere și dacă noi nu acționăm acum, atunci cine?”. Este activistă, organizează și merge la proteste și încearcă să-și determine și părinții să fie mai conștienți de schimbările climatice. Însă nu reușește întru totul:

„Familia mea mă susține în tot ceea ce fac, însă ei sunt puțin sceptici pentru că, de multe ori, există mitul că noi [activiștii, n.red] suntem o sectă”, spune Ilinca. Este descurajată când aude teorii ale conspirației despre încălzirea globală, dar are încredere că există loc de schimbare: „De aceea avem nevoie de mai multă educație pentru climă, dar și de răspândirea conștientizării, fiecare în micul său grup”.  

Și Codrin spune că a încercat de multe ori să vorbească cu părinții despre criza climatică, „dar ei nu o iau în serios”. Cu toate acestea, nu îi învinovățește, pentru că e de părere că „în generația lor s-au întâmplat prea multe lucruri încât să le pese.”

Rodica a venit la protest pentru că „nu se mai poate trăi dacă continuăm în felul acesta. Poluarea, creșterea temperaturii, fenomenele climatice extreme, toate ne afectează pe toți.”

Încearcă în fiecare zi să facă alegeri care să protejeze mediul, ne spune. Merge pe jos, colectează selectiv și duce deșeurile la punctele de colectare, folosește transportul în comun când e cazul și preferă trenul în locul mașinilor, atunci când face deplasări mai lungi.

Crede că oamenii nu sunt destul de conștienți de criza climatică pentru că nici în sistemul de educație nu se vorbește destul: „Nici nu avem specialiști suficienți, de exemplu, ca să treacă industria pe producție sustenabilă, pe producție circulară și pe cât mai puțin consum de energie și de resurse”. 

„Astăzi suntem împreună ca populație europeană”

În Piața Victoriei, printre cele câteva zeci de tineri, îl întâlnim și pe Johann. „Make LOVE, not CO2”, scrie pe bannerul pe care îl ține în mână. Are 26 de ani, este din Berlin și săptămâna viitoare va începe studiile la SNSPA, ca student Erasmus. 

„Eu însumi sunt activist de mediu, la Berlin, așa că am fost foarte bucuros să întâlnesc oameni care gândesc la fel aici, în România”, spune Johann.

Ne povestește că a vizitat litoralul românesc cu o zi în urmă și a folosit timpul petrecut pe drum pentru a se documenta despre proiectul Neptun Deep: „Cred că este o problemă, deoarece întreaga Uniune Europeană are o mare responsabilitate în reducerea emisiilor de carbon prin reducerea utilizării combustibililor fosili.”

Johann speră că o zi precum Greva Globală pentru Climă le va arăta românilor că implicarea civică pentru astfel de probleme poate face diferența: 

„Cred că implicarea pentru schimbările climatice este importantă, atât în România, cât și în întreaga Uniune Europeană. Iar astăzi, suntem împreună ca populație europeană”.

Criza climatică versus Jandarmeria Română

În urmă cu o săptămână, poliția olandeză a reținut în jur de 2.400 de persoane care au blocat o autostradă, la Haga. Tot un protest față de combustibilii fosili. 

„Vă pot amenda oricând”, transmite un ofițer organizatorilor protestului. Asta, în baza legii 61/1991, care prevede amenzi între 200 și 1.000 de lei pentru „proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare”, după cum a precizat ulterior la cererea reporterilor PressOne.

„Dar fasciștii de la AUR când protestau și strigau chestii xenofobe, rasiste, misogine?”, se adresează Codrin ofițerului. 

„Parlamentăm?!”, încheie acesta discuția. 

PressOne a cerut ofițerului să identifice pancartele cu limbaj problematic, care puteau atrage amendă. Expresia „Neptun Deep Shit”, care se referă la proiectul de gaze din Marea Neagră, a fost cea care a ridicat probleme. 

Ce face România în privința crizei climatice

Vara 2023 a fost cea mai caldă la nivel global, cu peste 0.5 grade celsius peste medie. Experții susțin că e foarte posibil ca Pământul să nu fi fost așa de încins în ultimii 120 de mii de ani, iar Organizația Meteorologică Mondială avertizează omenirea că recordurile de temperatură vor cădea în serie, în următorii cinci ani. 

România și-a asumat, alături de celelalte State Membre UE, reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030 și neutralitate climatică până în 2050. Auditorii avertizează, însă, că planurile statelor europene sunt deocamdată prea vagi pentru atingerea acestor obiective. 

Iar România pare să meargă chiar în sens opus, reclamă tinerii participanți la protest. Proiectul Neptun Deep ar urma să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din UE, începând cu anul 2027. Pe de altă parte, susținătorii exploatării gazelor naturale din Marea Neagră invocă venituri de peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat, pe durata proiectului. 

Totodată, contrar curentului european și tranziției către hidrogen și alte surse alternative de energie, România investește miliarde de euro în racordarea a sute de localități la rețeaua de gaze. Investițiile sunt direcționate de la buget prin deja celebrul program PNDL 3, denumit ”Anghel Saligny”.

Însă manifestația de vineri s-a încheiat în notă optimistă:

„Poate acum am fost 50, dar într-o lună vom fi o sută și apoi și mai mulți”.