EXCLUSIV. Drum liber pentru UNAP să verifice doctoratul premierului Nicolae Ciucă: Parchetul General închide dosarul de plagiat prin care a blocat analiza mai bine de un an

Dosarul penal în care premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat de încălcarea drepturilor de autor în teza sa de doctorat – deschis imediat după ce am dezvăluit în exclusivitate că în lucrare există conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini – a fost închis în urmă cu circa trei săptămâni, pe 15 martie 2023, de Parchetul General. 

După mai bine de un an de la deschiderea dosarului, procurorul de caz a constatat că fapta de care Nicolae Ciucă a fost acuzat în urmă cu mai bine de un an era prescrisă încă din 2008, fapt pe care l-am semnalat încă din februarie 2022. 

Singura consecință a deschiderii dosarului penal pentru o faptă demult prescrisă: instituțiile academice – universitatea la care premierul și-a susținut doctoratul respectiv CNATDCU – s-au aflat în imposibilitatea de a analiza acuzațiile de plagiat și de a da un verdict, întrucât procurorul de caz a ridicat de la sediile celor două instituții întreaga documentație, atât în original cât și în copie. 

Pentru infracțiunea de încălcare a dreptului de proprietate privată, s-a dat clasare întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, iar în cazul unei a doua infracțiuni, cea de uz de fals în formă continuată – despre a cărei existență nu s-a știut până astăzi -, procurorul a constatat că fapta nu există.  

Informația a fost confirmată oficial astăzi de Biroul de Presă al Parchetului General, printr-un răspuns la o solicitare formulată de PressOne în baza legii accesului la informațiile de interes public. 

Parchetul General, prin Biroul de Presă, a detaliat următoarele aspecte legate de dosarul de urmărire penală, deschis pe 27 ianuarie 2022, care l-a vizat pe premierul Nicolae Ciucă: 

„Dosarul penal la care faceți referire a fost soluționat prin ordonanță de clasare la data de 15 martie 2023, după cum urmează:

• clasarea cauzei cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale; 

• clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu există.

Referitor la celelalte aspecte cuprinse în solicitarea dumneavoastră, acesta nu vă pot fi furnizate întrucât vizează informații dintr-un dosar de urmărire penală”. 

Dosarul penal a fost anchetat inițial de procurorul Dragoș Cojocariu, însă după pensionarea acestuia, în decembrie anul trecut, a fost repartizat altui procuror.

Surse din mediul universitar susțin că documentele originale ridicate acum un an de zile de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), acolo unde premierul Nicolae Ciucă a susținut teza de doctorat în 2003, au fost deja restituite de procurori instituției de învățământ superior. 

Universitatea Națională de Apărare nu a confirmat, până la ora publicării acestui articol, restituirea documentelor de către Parchetul General. 

Odată cu restituirea către UNAP a documentelor originale legate de teza lui Nicolae Ciucă, inclusiv teza de doctorat a acestuia, Comisia de Etică a instituției nu mai are niciun impediment în verificarea acuzațiilor de plagiat din lucrarea lucrarea acestuia. 

***

Decizia Parchetului General din data de 15 martie 2023 deschide posibilitatea ca teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă să fie, în sfârșit, analizată de către Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare „Carol I” (UNAP), așa cum chiar premierul a cerut public în ziua în care am publicat dovezile de plagiat – și chiar dacă Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu mai poate momentan analiza nicio teză de doctorat ca efect a deciziei Curții Constituționale (CCR), adoptată în iunie 2022. 

Universitățile la care doctoranzii își susțin tezele au în continuare dreptul, chiar în contextul deciziei CCR, de a analiza suspiciunile de plagiat apărute prin sesizări directe sau prin autosesizare, în baza propriilor carte universitare și a regulamentelor de funcționare a comisiilor de etică. 

Un exemplu recent: la începutul acestui an, Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai” a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, autosesizându-se după ce am prezentat, în exclusivitate, dovezi categorice de plagiat în lucrarea acestuia. 

Pe 18 ianuarie 2022, dezvăluiam că cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138 al tezei de doctorat în Științe militare a premierului Nicolae Ciucă includeau conținut plagiat.

La câteva ore după apariția articolului, premierul cerea public ca UNAP, la care acesta și-a susținut doctoratul în 2003, să-i analizeze teza:

„Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat «Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale», pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAP), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAP – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare”, anunța premierul într-un comunicat de presă emis în aceeași zi și postat pe contul său de Facebook.

După această declarație, și președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat public, susținând că „consideră corectă și necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAP”, dar și că „orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spațiul public [este] binevenit”.

În aceeași declarație transmisă de Administrația Prezidențială pentru Europa Liberă se precizează că „președintele Klaus Iohannis își menține poziția reiterată în nenumărate declarații publice privind combaterea fenomenului plagiatului și importanța integrității academice”.

În aceeași zi, UNAP anunța, printr-un comunicat de presă, că va verifica teza premierului. „[…] la nivelul instituției noastre, au fost inițiate demersurile legale, prin intermediul Comisiei de etică universitară, de verificare a respectării standardelor de calitate și de etică universitară, cu privire la existența unor similitudini cu alte lucrări științifice, în cadrul tezei de doctorat cu titlul «Dimensiunea angajării Armatei României în operațiuni întrunite multinaționale», susținută de autorul tezei în anul 2003”.

Verificarea nu a mai avut, însă, loc: la câteva zile de la acest comunicat, procurorii Parchetului General au ridicat de la UNAP – invocând faptul că există o plângere penală împotriva premierului – toate documentele originale pe baza cărora universitatea ar fi putut face analiza tezei sale de doctorat.

Ca urmare a închiderii dosarului la data de 15 martie 2023, și după ce Parchetul General va restitui UNAP, integral, documentele referitoare la teza premierului Nicolae Ciucă, nimic nu mai poate împiedica analizarea tezei de către Comisia de Etică. 

Culisele unui dosar prescris cu 14 ani înainte de deschidere

La nouă zile după ce am demonstrat că teza lui Nicolae Ciucă include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138 pagini, pe 27 ianuarie 2022, la Parchetul General, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC), era înregistrat oficial un dosar penal care viza lucrarea științifică a premierului. 

Dosarul a fost deschis „ca urmare a unei sesizări transmise”, după cum declara purtătorul de cuvânt al instituției de la acel moment, Alexandru Ionescu, pensionat între timp. 

Identitatea persoanei care a făcut sesizarea penală împotriva premierului Ciucă este necunoscută. 

În acea zi, la conducerea SUPC se afla adjunctul secției, procurorul Marius Voineag, deoarece șefa structurii, procurorul Denisa Cristodor, se afla în concediu, potrivit unor dezvăluiri făcute de jurnalista Ioana Ene Dogioiu, pe Spotmedia. 

Voineag – care a devenit oficial procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție la începutul acestei săptămâni – a decis în aceeași zi în care plângerea a fost depusă, 27 ianuarie 2022, distribuirea cauzei către Dragoș Cojocariu, procuror aflat în prag de pensionare. 

Procurorul Cojocariu a decis, tot atunci, începerea urmăririi penale in rem. 

„La aceeași dată a fost începută urmărirea penală în cauză (in rem) cu privire la infracțiunea prevăzută de art.197 alin.1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe”, detalia Parchetul General, într-un comunicat de presă, traseul de început al dosarului. 

Infracțiunea pentru care premierul Ciucă a fost reclamat la parchet a fost cea de însușire, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor pe care a prezentat-o drept creație intelectuală proprie. Și mai simplu spus, încălcarea drepturilor de autor prin plagiat.

La două zile după înregistrarea cauzei, pe 1 februarie 2022, o echipă condusă de procurorul Dragoș Cojocariu a descins la UNAP, de unde a ridicat toate documentele originale referitoare la teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. 

Procurorii au preluat de la UNAP toate înscrisurile originale referitoare la studiile doctorale ale premierului, dar și teza de doctorat existentă în instituție, precum și documentele aferente susținerii publice a acesteia. 

​​În urma desantului procurorilor la UNAP, analiza tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă de către Comisia de Etică a UNAP și de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost blocată pe termen nedefinit. 

Dosar prescris din 2008

Fapta pentru care Parchetul General a început dosarul în care premierului Ciucă era acuzat de încălcarea dreptului de proprietate intelectuală cu ridicarea actelor originale era prescrisă din anul 2008, adică cu 14 ani mai înainte de deschiderea dosarului penal, un fapt pe care l-am semnalat într-un articol PressOne imediat după înregistrarea plângerii.

Infracțiunea reclamată de o persoană necunoscută, pentru care a fost deschis dosarul penal care vizează plagiatul din teza lui Ciucă, este cea prevăzută la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, potrivit Parchetul General.

Articolul prevede că „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie”. 

Codul de procedură penală arată că infracțiunile prevăzute la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe se prescriu după cinci ani. 

Parchetul General a închis, anterior, cel puțin alte două dosare ale unor persoane cu funcții publice, acuzate de aceeași infracțiune, după ce a constatat că a intervenit prescripția. 

Unul l-a vizat pe actualul judecător de la Curtea Constituțională a României, Bogdan Licu, care până în vara anului trecut a fost procuror general adjunct al României, iar cel de-al doilea, pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. 

Efectele deschiderii dosarului de la Parchetul General

Deschiderea dosarului penal la numai nouă zile după ce am dezvăluit că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este plagiată și ridicarea tuturor documentelor originale de la Universitatea Națională de Apărare, două zile mai târziu, a blocat evaluarea imediată a lucrării de către CNATDCU, dar și de către Comisia de Etică a UNAP.

În ianuarie 2022 – în condițiile în care decizia CCR, care blochează în prezent analizarea tezelor de doctorat suspecte de plagiat de către CNATDCU, nu fusese încă emisă –, Consiliul se putea pronunța imediat asupra tezei lui Nicolae Ciucă. 

La scurt timp după publicarea analizei în care am prezentat dovezile de plagiat în teza lui Nicolae Ciucă, CNATDCU a primit trei sesizări distincte care vizau lucrarea acestuia: sesizarea nr. 111 din 20 ianuarie 2022, sesizarea nr. 123 din 21 ianuarie 2022 și sesizarea nr. 143 din 25 ianuarie 2022 (alte cinci sesizări au fost respinse pentru că nu au respectat formalitățile procedurale). 

Procedura de analizare a tezei lui Nicolae Ciucă de către CNATDCU ar fi trebuit să se încheie în 45 de zile, așa cum prevedea regulamentului Consiliului. 

În procedura de analiză ar fi intrat și evaluarea unui punct de vedere al UNAP, bazat pe o verificarea proprie a tezei de către Comisia de Etică a universității. 

Atât analiza Comisiei de Etică a UNAP, cât și cea a CNATDCU au fost blocate de ridicarea de către procurorul Dragoș Cojocariu a tuturor documentelor originale legate de studiile doctorale ale lui Nicolae Ciucă, inclusiv teza acestuia. 

Mai mulți procurori au explicat acum un an, sub protecția anonimatului, că ridicarea de documente originale este o practică justificată doar în anumite situații, în mod normal fiind suficientă ridicarea unor copii certificate cu originalul.

Procurorul Dragoș Cojocariu nu s-a limitat însă la a ridica doar documentele originale de la Universitatea Națională de Apărare, ci a ridicat și documentele în copie de la CNATDCU, pe care UNAP apucase să le transmită Consiliului.  

Acest lucru s-a întâmplat pe 24 februarie 2022, în aceeași zi în care UNAP a trimis la CNATDCU o parte din documentele pe care le mai deținea în copie referitoare la teza lui Ciucă. 

În baza unei ordonanțe emise în acea zi, toate înscrisurile referitoare la teza premierului, în orice format și pe orice suport, inclusiv documentația transmisă la CNATDCU de către UNAP și de Biblioteca Națională a României, au fost ridicate de Parchetul General. 

Mai mult, Parchetul General a pus în vedere CNATDCU că este obligat să trimită procurorilor orice alt document în legătură cu teza premierului Nicolae Ciucă care ar putea să ajungă, în viitor, în posesia instituției. 

Procurorul Dragoș Cojocariu a făcut cerere de pensionare la finalul anului trecut, care i-a fost aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii pe 21.11.2022, decretul propriu-zis fiind semnat de președintele Klaus Iohannis trei săptămâni mai târziu, pe 13.12.2022. 

După pensionarea acestuia, dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a dat soluția de închidere a dosarului în data de 15 martie 2023.

***

Pe 23 februarie 2022, cu o zi înainte ca procurorul Dragoș Cojocariu să ridice toate copiile documentelor referitoare la teza lui Nicolae Ciucă de la CNATDCU, premierul dădea în judecată Ministerul Educației Naționale pentru a suspenda înregistrarea celor trei sesizări distincte de plagiat care vizau teza sa de doctorat. 

Fiind vorba despre suspendarea unor acte, acel dosar s-a judecat rapid, iar la 1 martie 2022, Nicolae Ciucă avea câștig de cauză, înregistrarea celor trei sesizări fiind suspendată. 

Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză premierului în primă instanță și a decis, la începutul lunii martie 2022, suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat.

Judecătoarea care a emis decizia, Ionela Tudor, a avansat spectaculos în carieră după ce a emis decizia favorabilă premierului Ciucă, motivată, potrivit G4Media, „prin nevoia de stabilitate politică a țării”. Tudor a devenit șefa unei secții nou-înființate de la Curtea de Apel București, Secția a X-a Contencios Administrativ și Fiscal, specializată în judecarea dosarelor de achiziții publice.

Pe 29 aprilie 2022, Nicolae Ciucă a dat din nou în judecată Ministerul Educației Naționale – instituție pe care, ca premier, o are în subordine – într-un dosar deschis tot la Curtea de Apel București, prin care a cerut anularea celor trei sesizări. 

Pe 21 iunie 2022, judecătorul Marius Iosif admitea acțiunea lui Ciucă și decidea anularea celor trei sesizări de plagiat deschise la CNATDCU. 

Tot G4Media a prezentat, într-o anchetă jurnalistică, mai multe indicii care sprijineau ideea că dosarul în care premierul Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat referitoare la teza sa ar fi fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de judecătorul Marius Iosif. 

Portalul G4Media a susținut că procesul de repartizare aleatorie a dosarului ar fi fost trucat prin metoda ”coperta”, cunoscută în sistemul judiciar ca mijloc de direcționare a anumitor dosare către completuri țintite – în acest caz către judecătorul Marius Iosif care, în trecut, a fost promovat în mai multe funcții guvernamentale de PNL, partid condus în prezent chiar de Nicolae Ciucă.

Prin aceste două dosare – cel de suspendare și cel de anulare, care acum se află în fază de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Nicolae Ciucă a blocat orice posibilitate ca teza sa să fie analizată de către CNATDCU. 

Judecătorul Marius Iosif s-a pensionat la scurt timp după ce i-a dat decizia favorabilă premierului Ciucă. 

***

PressOne a dezvăluit în exclusivitate în data de 18 ianuarie că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului, generalul (r) Emil Chețe.

Analiza a relevat că mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele, așa cum cer normele academice și în acea perioadă.

Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat.

Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat.