Dincolo de prejudecăți, propagandă și furie. Comunitatea palestiniană din România strigă: „Salvați copiii din Gaza!”

La protest au participat sute de persoane, printre care și cetățeni din Siria, Liban, Iordania, Egipt, Turcia, Arabia Saudită sau Irak. „Free, Free, Palestine! Free, Free, Palestine!” –  toți au cerut, pe aceeași voce și în același ritm, eliberarea teritoriului palestinian și oprirea conflictului din Fâșia Gaza. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Sper că va fi pace”

Balah, un tânăr palestinian de 17 ani, ține în mână un steag în culorile negru, alb, verde și roșu și strigă pentru oprirea războiului din Fâșia Gaza. A venit la protest împreună cu mama și tatăl lui. Verișorii, bunicii și rudele mai îndepărtate au rămas în Cisiordania unde, cândva, locuia și el. A ieșit în stradă în numele locuitorilor din Gaza. 

Tânărul se declară acum „trist și furios” deopotrivă pentru toți oamenii care au murit în aceste două săptămâni. Se gândește la rudele lui care au rămas acolo și mărturisește că „nici nu știu dacă mai sunt în viață sau dacă au murit”. Susține că vechea lor casă a fost bombardată de Israel și acum speră că în curând „va fi pace”. 

Înainte de izbucnirea conflictului din 7 octombrie „nu era foarte periculos”, relatează Balah, în comparație cu ceea ce se întâmplă acum. Totuși, chiar și atunci „erau omorâți mulți, foarte mulți oameni”, adaugă el. 

Chiar dacă este palestinian, băiatul condamnă crimele ambelor tabere. „Nu țin cu oamenii care ucid alți oameni. Fiecare om ar trebui să trăiască fericit, fără război, fără arme sau moarte. În asta cred eu. Nu cred în Hamas sau în Israel”, încheie tânărul.

„Salvați copiii din Gaza!”

București, ora 16:00. Oamenii se pozează între ei și își arată pancartele pe care le-au adus, Mulți se îmbrățișează în semn de recunoștință că s-au reîntâlnit. Spațiul în care se manifestează e delimitat de garduri de metal, iar intrarea se face rând pe rând. Mai mulți jandarmi scanează demonstranții, susținătorii lor și jurnaliștii la intrare, cu un detector de metale. Se verifică interiorul fiecărei genți. 

La protest participă oameni de toate vârstele, iar pancartele lor conțin mesaje care condamnă războiul, criza umanitară din teritoriul palestinian și în special, atacurile din ultimele zile din Fâșia Gaza: 

„Bombardarea unui spital nu e o cale spre pace. Este un genocid! Eliberați Palestina!” și „Bombardarea copiilor nu este legitimă apărare!”, „Nu trebuie să fii musulman ca să ții cu Palestina. Trebuie doar să fii om!” – sunt câteva dintre mesajele oamenilor care s-au adunat în Piața Universității din București.

Pe fundal se aud strigătele participanților care cer încetarea războiului: „Opriți măcelul! Salvați copiii din Gaza! Salvați copiii din Gaza!”

Mai mulți manifestanți iau pe rând cuvântul pe scena improvizată de lemn. Discursurile și îndemnurile lor agită mulțimea: oamenii ridică pumnii în aer, în semn de victorie. Își doresc recunoașterea statului și huiduie ocuparea teritoriului de către Israel. Un stat apărut „doar de 75 de ani pe hartă”, după cum se dezbate intens în mulțime. 

De ce susțin unii palestinieni Hamas

Manifestațiile de susținere pentru palestinienii blocați în Fâșia Gaza au durat aproximativ două ore. „Am venit ca să stăm lângă Palestina, e o crimă mare ce se întâmplă acolo”, afirmă o mamă cu origini palestiniene, stabilită singură în România. Spune că toate rudele și prietenii ei au rămas în zona conflictului și au trebuit să-și abandoneze locuințele. Acum „găsești 50-100 de persoane într-o singură casă.”

Pentru ea, în tot acest context, Hamas „nu este ISIS”, deoarece „protejează pământul Palestinei”. Este de altfel printre vocile, și nu puține, ale palestinienilor pentru care cauza istorică și retorica organizației teroriste au ajuns să însemne același lucru. 

La scurt timp după atacul asupra civililor israelieni, preşedintele Autorităţii Palestiniene a spus că Hamas nu reprezintă poporul palestinian. Ulterior, declarația sa a fost modificată. 

Cauza palestinienilor are urmări în întreaga lume arabă 

Prin proteste și manifestații precum cea organizată la București, dar și în întreaga lume, comunitatea palestiniană speră să-și facă auzită clar vocea și, într-un final, Palestina să devină un stat unanim recunoscut. Au trecut zeci de ani și ocupația a continuat, spun protestatarii din Piața Universității. Nimic nu s-a schimbat, iar prin aceste proteste vor să facă pe oameni să înțeleagă situația lor.

Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în Occident și mai ales în țările preponderent musulmane, pentru a-i sprijini pe palestinieni. Explozia de la spitalul al-Ahli al-Arabi din Gaza a provocat apoi furie și a declanșat proteste violente în Irak sau Iordania. 

La București, un student din Irak spune că se simte responsabil să iasă în stradă, alături de celelalte comunități musulmane: „Pentru că sunt din Irak simt cum este să fii într-un astfel de război. Îi înțeleg și sunt alături de palestinieni.”

Un alt protestatar, tot de origine irakiană, e supărat și arată spre presă. 

Presa, percepută negativ. „Sunt două părți ale poveștii”

Atacul atroce comis de militanți Hamas pe teritoriul Israelului și urmările sale sunt relatate de presa din întreaga lume, dar și pe rețelele de socializare. Conflictul produce valuri de dezinformare, în condițiile în care ambele tabere încearcă să pledeze pentru propria cauză. Un exemplu a fost racheta căzută în curtea spitalului din Gaza, pentru a cărei explozie Israelul și Hamas se acuză reciproc. 

Așa că în stradă unii palestinieni acuză la rându-le presa că ar fi părtinitoare și că relatează mai mult despre morțile provocate de teroriștii Hamas în Israel decât invers. „Nu este un conflict, este un genocid și lumea trebuie să conștientizeze asta și să nu se ia după propaganda de la televizor și tot ce se petrece în media”, crede o tânără cu origini palestiniene, stabilită în România.  

Un protestatar irakian o completează: „Abia acum a început să iasă la iveală și cealaltă parte a poveștii. Sunt două părți a poveștii și cred că de acum oamenii ar putea înțelege și vedea totul într-un mod diferit”, speră el. 

„Asemenea măcel nu trebuie existe în secolul 21”

Simona este din România și a locuit, timp de 18 ani, în Fâșia Gaza, alături de soțul său palestinian. În Gaza „a văzut multe”, pentru că a trecut prin războaiele din 2012, 2014 și 2021. Atât ea, cât și soțul ei, au lucrat în Gaza ca medici în primă linie. Au patru copii, iar doi dintre ei sunt acum cu mama lor, în Piața Universității. 

„Eu a trebuit să fiu puternică pentru ei (copiii, n.red). Ne-am ascuns de bombe care cădeau zilnic, fără o anumită cauză. Pur și simplu cădeau bombe zilnic. În timpul nopții, când plecau la școală, în timpul examenelor. Nu aveau absolut nicio regulă. De aceea sunt aici. Pentru ca am trăit acolo și nu este prima dată când Gaza este atacată în asemenea mod criminal și agresiv.”

Vrea să se oprească „genocidul”, iar apoi să se obțină „crearea unui stat palestinian” independent. „Asemenea măcel nu trebuie existe în secolul 21”, spune, furioasă, Simona. 

„E o gaură de iad acum în Gaza și e nevoie de intervenție din partea ONU, a presei din vest și a guvernelor occidentale pentru a salva Gaza. De aceea suntem aici” – intervine un cetățean egiptean.

După două ore fix, durata de timp pentru care au primit organizatorii autorizație, steagurile palestiniene au fost împăturite, iar lumea a început să se împrăștie, printre jandarmii care asigurau perimetrul. A fost prima acțiune de acest fel organizată la București de când a izbucnit conflictul, în urmă cu două săptămâni. Anterior, la București a avut loc și un miting de solidaritate cu poporul israelian. 

„Sper că acest conflict se va încheia cu pace pentru toate părțile. Sunt absolut sigur că fiecare merită pace. Nimeni nu e mai bun decât celălalt, indiferent cine este”, îmi spune Sameh, un sirian care și-a văzut țara devastată de ororile războiului, înainte de a ne lua la revedere.

Pentru câțiva dintre protestatari, ieșitul în stradă a fost despre a sprijini în primul rând umanitatea.