"Deznădăjduită muiere n-au fost ca mine"

Adevărate comori ale istoriei mărunte a Țărilor Române ies la iveală în colecția „Istorie, societate & civilizație” de la Humanitas. V-am recomandat deja în această rubrică unul dintre volumele Constanței Vintilă-Ghițulescu – inițiatoarea strălucită a acestui mod de a face discurs istoric la noi, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească (1750-1860).

Foarte interesantă retrospectiv, mai ales din perspectiva ultimelor scandaluri din sistemul nostru de sănătate, este și România medicilor: Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910, cercetare a istoricului clujean Constantin Bărbulescu.

Spre deosebire de istorismul tradițional, în bună măsură adresat elitelor academice, această istorie socială, a cotidianului, este în egală măsură accesibilă, factuală și fermecătoare.

Cărțile se parcurg cu pasiunea cu care ai citi un bun roman de aventură, iar aportul lor colorează pestriț hărți hașurate prea omogen de „istoria mare”, evenimențială.

Recomandarea de astăzi vizează cartea cercetătoarei Nicoleta Roman, „Deznădăjduită muiere n-au fost ca mine”. Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIX-lea (2016).

Titlul citează din declarația Marghioalei Bengescu, boieroaică adusă în fața tribunalului de traiul rău alături de soțul ei. Aducând exemple din condici ecleziastice, catagrafii, acte ale cancelariilor domnești și ale tribunalelor, Nicoleta Roman dă chip și voce „deznădăjduitelor muieri” acuzate de tot felul de păcate.

Capitolele sunt tipologice, adică se concentrează asupra câte unei teme a vieții de zi cu zi a femeilor muntene din secolul al XIX-lea: „norocirea căsătoriei”, văduvia, „răpirea din amor”, maternitatea, infanticidul, robia, superstițiile și credințele etc.

Deși toată cercetarea se bazează pe fapte și documente, războiul „ticăloaselor femei” se duce de fapt între imagini: între ce „se crede” despre femei în epocă, „cum le văd bărbații”, dar și cum se prezintă chiar ele.

Departe de a fi preocupate de poziții active social și public, ori de tema emancipării, femeile din Muntenia acelor vremuri sunt îngrijorate să se mărite cu cei care le-au „mâglisit ca să iasă din casa părintească”, mai ales dacă au consimțit „să trateze amor” cu dânșii, în perspectiva căsătoriei.

Dacă rămân văduve, trebuie să găsească urgent sprijin în familia fostului soț, pentru a păstra credibilitatea și onorabilitatea micilor afaceri de familie. În fiecare moment al vieții lor, „gura lumii” e un decident de temut, de aceea reputațiile se apără cu înverșunare și se pierd la cel mai mic gest necugetat.

Nașterea unei fete este o povară pentru familii, în primul rând pentru că presupune împărțirea averii. În plus, virginitatea fetei trebuie păzită de către întreaga familie pentru a condiționa ulterior o bună tranzacție socială și financiară.

Corpul unei fete nu-i aparține: alții dispun de el și alții îi trasează drepturile și îndatoririle. Violența este prezentă la toate etajele acestor vieți, chiar și în iubire.

Adesea, prima poveste de iubire începe cu o răpire și cu un viol, la fel cum încep și multe căsătorii. Odată dezvirginată, fata își pierde valoarea de tranzacție, prin urmare familia ei devine șantajabilă să o mărite repede și fără mofturi.

Printre păcatele de care sunt acuzate femeile se numără mai ales cele senzuale: dacă sunt înclinate către preacurvie, dar și dacă – prea narcisiste – pierd prea mult timp cu împodobirea.

Femeile sunt pedepsite prompt, fie cu mutilarea (mai ales a nasului, a feței), fie cu bătaia publică, fie – ca biata Marghioala – cu reaua purtare a soților, care le aduce în pragul sinuciderii:

„Dumnezeule, care era să auză sudălmile și ocările de tot felul cari acest fel de cinste îmi era pă tot ceasul de la dumnealui? Dă care groază cu adevărat m-am dus la râu să mă înec pentru asemenea trai și groază, am catadicsit și la otravă și ca să scap de această cumplită căsnicie am fost silită de mi-am dat toată zestrea…”

După 1850 apar niște calendare populare („profeticu și amusantu și drolatic”) – strămoși ai revistelor glossy de azi, adresate mai ales publicului masculin. În ele figurează sfaturi de întinerire, de seducție, dar și de vindecare a infidelității feminine:

„Ia o șuviță din părul ei cel mai lung; după ce-l va arde cu cărbuni aprinși, să presară cenușa ce va ieși din acest păr pe un pat sau orice altă mobilă de șezut, pe care-l va fi uns dinainte cu miere de rosb. Și atunci bărbatul să aibă cât mai degrabă o convorbire întinsă cu soția sa. După aceasta ea nu va putea să mai iubească pe alt bărbat afară de el, nici va simți plăcere de a fi curtată de altcineva.”

Inevitabil, un portret de grup se desprinde din această colecție de istorii cu și despre femei incriminate. Lectura cărții Nicoletei Roman trebuie făcută pentru a vedea acest portret de grup și, mai ales, pentru a ne raporta la el în propria analiză și înțelegere a lumii românești imediate.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...