Cum atrag Ciucă și PNL românii din diaspora înapoi acasă: mesaje optimiste, asfaltări și congrese de spiritualitate

Alex Olaru

Redactor Șef

Acum un an, premierul Nicolae Ciucă promitea bunăstare pentru românii din țară și măsuri concrete prin care să-i determine pe cei plecați la muncă în străinătate să se întoarcă acasă.

Printre altele, Nicolae Ciucă susținea că fiecare Consiliu Județean condus de liberali va deschide un birou special pentru românii din diaspora și că aceștia vor beneficia de mai multe informații și oportunități. 

„(...) Am decis ca pentru românii din diaspora, la nivelul Consiliilor Județene conduse de președinți din Partidul Național Liberal și la nivelul fiecărei filiale, să se dedice un birou special pentru românii din diaspora și, de asemenea, să se realizeze platforme de informare online pentru românii din diaspora”, spunea premierul într-un interviu la Radio România Actualități.

Afirmațiile premierului s-au dovedit însă a fi goale de conținut, pentru că măsurile promise nu au fost puse în practică. PressOne a cerut de la mai multe CJ-uri liberale date concrete despre birourile pentru diaspora pe care le promitea Ciucă. Au răspuns patru astfel de instituții publice. Iar printre județele care nu au făcut-o sunt Iași, Brașov, Cluj și Bihor. 

Potrivit datelor oficiale, România a pierdut peste 1,1 milioane de oameni din populația rezidentă în ultimul deceniu. Aproape 20% din populația țării are peste 65 de ani. 

CJ Alba: Congres al spiritualității pentru românii din diaspora  

La începutul lunii mai, am întrebat mai multe consilii județene conduse de PNL dacă în organigramă există sau a fost deschis un birou special pentru românii de peste granițe, ce au făcut, concret, pentru a-i informa despre condițiile din țară sau oportunități și câți au beneficiat de informații. PressOne a solicitat și un răspuns pe larg privind evaluările CJ-urilor referitoare la declinul demografic și impactul pe care l-ar putea avea scăderea populației locale asupra județului. 

Județul Alba este printre cele 39 (din 42, inclusiv București) care au înregistrat o scădere a populației la ultimul Recensământ. Potrivit datelor oficiale, față de acum un deceniu, numărul locuitorilor din Alba a scăzut cu 4,8%, județul înregistrând astfel printre cele mai mari pierderi de populație din regiunea de dezvoltare Centru. Alba are și cea mai îmbătrânită populație din regiune. Consiliul Județean e condus de liberalul Ion Dumitrel.

La solicitarea PressOne, CJ Alba a răspuns expeditiv, cu șase rânduri scrise. Din răspunsul pe care l-a furnizat instituția reiese că cele mai importante acțiuni deja implementate sunt, de fapt, două evenimente obscure care au fost organizate la Alba Iulia:  

Mai departe, consiliul județean susține că pe lângă cele două evenimente există și alte planuri sau programe pentru românii din diaspora, însă din răspunsul oficial reiese că ele sunt încă în lucru: 

CJ Alba nu a transmis redacției PressOne alte detalii sau informații referitoare la felul în care comunică sau i-ar putea sprijini pe românii din diaspora care ar vrea să se întoarcă acasă și nici vreun comentariu referitor la impactul scăderii populației asupra județului, în viitor. 

În organigrama instituției, consultată de PressOne, nu a apărut un birou nou dedicat românilor plecați, însă există un departament de „Relații Internaționale”, care se ocupă totodată și de relații publice și comunicare.

EXPLICATIV. Ce trebuie să știe românii care nu și-au declarat banii făcuți în străinătate și se tem că vor primi decizii de impunere de la ANAF. Cui i se aplică cota de 70% pe veniturile făcute în altă țară

Românii care locuiesc și câștigă bani în altă țară, dar încă au rezidența fiscală în România, sunt vizați de ANAF.  Cine ar trebuie să ia măsuri? 

Un roi de drone vine spre orașul tău. Ești pregătit?

Aproape nu mai există zi în România fără un mesaj Ro-Alert despre drone, în special pentru locuitorii din zona Deltei Dunării. Oamenii sunt informați despre „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian” și sunt instruiți să se adăpostească „în beciuri sau adăposturi de protecție civilă”, însă trec mai departe. 

CJ Giurgiu: „Un singur giurgiuvean din diaspora ne-a solicitat consilierea”

„La CJ Giurgiu nu există un departament specializat, acesta nefiind prevăzut în organigrama instituției”, răspunde instituția solicitării PressOne, prin care am vrut să verificăm dacă birourile pentru diaspora promise de premierul Ciucă în fiefurile PNL există. 

Președinte e Dumitru Beianu, liberalul aflat la al doilea mandat. În mesajul către giurgiuvenii care l-au votat, dat imediat după câștigarea alegerilor, Beianu a transmis că își dorește ca „fiecare dintre noi să-și propună obiective SMART și să-și focalizeze eforturile spre atingerea lor.”

Consiliul Județean Giurgiu precizează însă că a demarat, în iunie 2022, proiectul „CJ pentru Diaspora”, prin care „își dorește să ofere giurgiuvenilor din diaspora tot sprijinul pe care îl poate oferi.”

„CJ pentru Diaspora” - un proiect unde cei interesați pot găsi doar câteva formulare de contact.

Proiectul promite sprijin pentru accesarea de fonduri destinate pornirii unei afaceri, dar și consiliere pe probleme administrative. Am întrebat CJ Giurgiu câți cetățeni din străinătate au solicitat și beneficiat de sprijin sau informații.

Consiliul Județean Giurgiu nu oferă o evaluare clară a impactului social și economic pe care îl provoacă declinul demografic din județ, însă evaluează că „rezolvarea problemelor de fond care au generat dorința românilor de a părăsi țara reprezintă cea mai bună cale prin care să-i convingem să-și dorească să se reîntoarcă acasă.”

Autoritățile care se ocupă de județ nominalizează reușitele care i-ar putea determina pe unii giurgiuveni să se întoarcă acasă, dacă ele ar deveni și realitate: un Spital Județean de Urgență nou, „cu secții oncologice și neurologice”, un campus școlar pentru învățământ tehnic sau „realizarea centurii ocolitoare a municipiului Giurgiu.”

În anul 2011, județul Giurgiu avea o populație de peste 281 de mii de locuitori. Un deceniu mai târziu, numărul locuitorilor a scăzut la 262 de mii, cu 6,88%.

CJ Arad: „Adresăm un mesaj optimist”

PressOne a întrebat și Consiliul Județean Arad ce acțiuni concrete a întreprins pentru a-i atrage acasă pe cei plecați în străinătate. „Prin proiectele și acțiunile de promovare adresăm un mesaj optimist, prin care asigurăm opțiuni de repatriere pentru cei care doresc să se stabilească în județul Arad”, răspund reprezentanții instituției.

Deși mai dezvoltat, județul Arad, condus de Iustin Cionca, a pierdut în ultimii zece ani 4,76% din populație, arată datele celui mai recent Recensământ. Nici în organigrama CJ-ului de aici „nu există un compartiment sau birou special, dedicat românilor din diaspora”, dar „Consiliul Județean Arad are un Compartiment de Informare, Relații Publice și Strategii.”

Informarea se face prin site-ul oficial al Consiliului Județean, pagina de FB a instituției, dar și prin conferințe de presă, consultări cu cetățenii sau prin comunicate publicate de presa locală, se arată în răspunsul transmis redacției. 

Am întrebat și aici câți cetățeni români din diaspora au beneficiat de informații privind o eventuală revenire în țară. „Consiliul Județean a răspuns tuturor solicitărilor venite din partea unor cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în special privind actele personale, prin Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Arad”, ni s-a răspuns. 

10 august 2018: mii de oameni, unii dintre ei veniți din toate colțurile Europei, au strigat în Piața Victoriei împotriva Guvernului.

Și cei din Arad consideră că îmbunătățirea infrastructurii în general și a serviciilor i-ar putea determina pe români să întoarcă, eventual să și investească, în acest județ. 

„Oportunitățile oferite indirect se materializează prin ideea că județul Arad este unul dintre cele mai atractive din țară, prin investițiile publice realizate, atât cele locale, cât și cele guvernamentale, la care se adaugă investițiile private.”

Potrivit bilanțului activității Consiliului Județean Arad, instituția a direcționat 60% din bugetul său către investiții. 

CJ Sibiu pentru românii din diaspora: „Oportunități multiple pentru petrecerea timpului liber”

În județul Sibiu, locul de origine al președintelui Klaus Iohannis, Consiliul Județean a desemnat un angajat din cadrul Serviciului Relații Publice, CIC (Centrul de Informații pentru Cetățeni) și Informatică să se ocupe de românii din diaspora. 

Potrivit fișei postului transmisă redacției PressOne, această persoană răspunde la solicitări și scrisori, „păstrează legătura cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni care funcționează în cadrul aparatului Guvernului”, „participă la parteneriate și acțiuni comune inițiate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni”. 

Aceeași persoană, precizează CJ Sibiu, condus de liberala Daniela Cîmpean, „colaborează cu organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale și cu alte autorități publice sau persoane juridice, după caz, pentru promovarea acțiunilor derulate prin intermediul acestei structuri.”

Printre oportunitățile oferite de județul Sibiu, în urma demersurilor și proiectelor derulate de Consiliul Județean, autoritățile locale menționează, la solicitarea noastră, investițiile în infrastructura de drumuri județene și medicală, dar și modernizarea și extinderea aeroportului. Crearea unui birou numit ”Sibiu Business Agency”, prin care s-ar încuraja investițiile străine și exporturile ar putea fi considerată la rându-i o oportunitate pentru românii pe care îi bate gândul să se întoarcă acasă, crede Consiliul Județean.

Nu în ultimul rând, CJ Sibiu invocă „oportunități multiple pentru petrecerea timpului liber, prin intermediul programelor și evenimentelor organizate de instituțiile de cultură aflate în subordine.”

Nici CJ Sibiu nu a răspuns cu privire la impactul scăderii populației asupra județului, în următorii ani.  

Premierul Ciucă promitea că-i va aduce pe români acasă la Radio România, postul său de casă 

PressOne relata în iunie 2022 cum premierul Ciucă a dat, la postul public de radio, cel mai lung interviu despre nimic. Prim-ministrului nu i-a fost adresată nicio întrebare incomodă, discuția despre război a fost expeditivă, iar tonul general a fost de simulare a unei stări de optimism în societate. 

Realizatoarea, membră în Consiliul de Administrație al Radio România din partea guvernului, a evitat să-l întrebe pe premier (practic cel care a pus-o acolo) despre pensiile speciale, pensiile militare, despre reformele întârziate din Justiție sau acuzațiile de plagiat.

Nicolae Ciucă transmitea că echilibrul și bunăstarea pe care le-ar genera PNL și coaliția la guvernare i-ar putea convinge pe românii plecați la muncă în străinătate să se întoarcă acasă. 

„Proiectul nostru de țară în momentul de față este să fim în măsură să asigurăm echilibrul și să asigurăm stabilitatea economică, să asigurăm locuri de muncă, să asigurăm mai multe locuri de muncă, să-i determinăm pe românii care sunt astăzi în diaspora și care știu că își doresc să vină acasă”, spunea premierul.

Premierul Ciucă la RRA. Sursa: https://gov.ro/ro/media/foto

Potrivit Ministerului de Externe în diaspora sunt 5,7 milioane de români, însă cifra ar putea fi mult mai mare. Un raport OCDE din 2020 a estimat că o treime dintre medicii români au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate, cea mai mare rată de emigrare din lume în rândul personalului medical.

Statul român nu deține o evidență clară a numărului celor care s-au întors, definitiv, în țară.