Criza energetică în orașele care au uitat să mai fie smart

Bianca Felseghi

Orașe

17/10/2022

În 2018, Alba Iulia a avut unul din cele mai coerente proiecte din țară dedicate aniversării a 100 de ani de la 1918, de la crearea României Mari. S-a numit Alba Iulia Smart City, iar managerul de atunci al orașului, Nicolaie Moldovan, l-a sărbătorit selectând 100 de proiecte de soluții de mobilitate urbană, iluminat inteligent sau conectivitate, pe care firme românești și străine să le poată testa în timp real și să le analizeze eficiența. 

Am vrut să vedem dacă aceste soluții energetice testate la Alba Iulia mai sunt în funcțiune și dacă acum, pe timp de criză energetică, ele ajută orașul să facă economiile de care are nevoie. 

Trebuie spus că energia inteligentă este considerată, conform definiției unui oraș de tip smart, drept una din principalele paliere de dezvoltare. Asta înseamnă, într-o primă fază, înlocuirea reţelelor existente cu iluminat public de tip LED, urmată (la un moment dat) de introducerea pe scară largă a transportului electric. Dar, odată cu pandemia, nu s-a mai vorbit despre smart cities.

În anii 2017-2018 sintagma de oraș inteligent a fost politizată atât de mult și folosită în exces de orice administrație publică locală, încât s-a golit de conținut și nu a fost niciodată înțeleasă pe deplin. Însă abia acum, în 2022, pe timp de criză energetică, s-a clarificat că ceea ce era văzut ca un moft europenist, devine util și necesar.

Între timp, Comisia Europeană, spun experții, vorbește acum despre nevoia unui oraș sustenabil, mai curând decât despre orașe-smart. 

Alba Iulia - ce a rămas după 2018 

Printre altele, la Alba Iulia, compania Orange a testat protocolul cu rază mare de acțiune, LoRaWan, pentru senzori IoT (internet of things) amplasați în oraș și dedicați proiectelor de iluminat public. Tot Orange a echipat 101 stâlpi cu LED, care printr-o aplicație InteliLight, permitea tot grație integrării în sistemul LoRaWan, controlul modulabil al intensității luminii. 

S-a mai testat o soluție înscrisă de o companie de tip start-up, Box2M, pentru management energetic și măsurarea nivelului tensiunii, frecvenței și a întreruperilor din sistemul de iluminat public. Philips Lighting România și Intrarom au testat două proiecte de iluminat public inteligent care permiteau reducerea consumurilor de energie electrică cu 50%-70% şi reduceri ale costurilor cu întreţinerea sistemelor cu cel puţin 30%. 

Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost, ulterior testării, adoptat pe scară largă. Însă, explică Primăria Alba Iulia într-un răspuns pentru PressOne, testarea acestor soluții smart a oferit expertiză echipei care s-a ocupat de pregătirea eficientă a licitațiilor publice pentru trei mari proiecte finanțate din fonduri nerambursabile. Banii provin din Programul Operațional Regional 2014-2020, pe axa prioritară de sprijinire a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, susținut de Comisia Europeană. 

Economie de 50% 

Proiectele de iluminat de la Alba Iulia au fost deja atribuite și împărțite în loturi de execuție. Alba Iulia își reconfigurează, astfel, integral sistemul de iluminat public, chiar dacă a prins-o criza energetică în plin șantier. Niculaie Moldovan avansa anul trecut data de 31 decembrie 2023, când iluminatul din Alba Iulia se va simți și în „contabilitate”. 

„Contractele de lucrări pentru loturile 1 și 2 au fost semnate în această vară, iar lotul 3 este aproape finalizat în proporție de 98%. Prețul contractului de lucrări pentru cartierele Ampoi 1, Ampoi 2, Ampoi 3 și Partoș este de 18.4 milioane de lei plus TVA și are o durată de execuție de 16 luni. Lungimea acestui tronson va fi de 45 de kilometri. În ceea ce privește lotul 2, cartierul Cetate, valoarea contractului este de 14.9 milioane de lei plus TVA, pe o durată de execuție de 16 luni și o lungime de 35 de km”, arată Direcția de Comunicare a Primăriei Alba Iulia, într-un răspuns la solicitarea PressOne. 

Al treilea lot pe care urmează să se intervină include cartierul Orizont, localitățile Oarda de Sus, Oarda de Jos, Pâclișa , Micești și Bărăbanț și costă 6.3 milioane de lei, fără TVA. 

Noul sistem, ce urmează să fie implementat, nu folosește tehnologia LoRaWan, pentru care s-au constatat costuri prea ridicate de funcționare, ci un sistem GSM prin intermediul căruia se transmit și recepționează date de la fiecare stâlp de iluminat, în timp real, grație unei aplicații de telegestiune, cu stocarea datelor în cloud. 25% din suprafața orașului funcționează, deja, după aceste principii tehnologice. 

Intervențiile finanțate prin POR au ca scop înjumătățirea pentru fiecare din cele trei loturi a consumului de energie anuală - de exemplu de la peste 720.000 kwh/an, cât consumă actualmente Lotul 1, la 357.000 kwh/an începând cu 2023. 

Economii 

Oficialii Comisiei Europene au dat asigurări în această vară că investițiile făcute în capacitatea de producție a energiei regenerabile oferă o anumită protecție față de dependența de gazele rusești. Au îndemnat statele membre să depună eforturi pentru a investi, la rândul lor, prin planul de finanțare Repower EU, în eficientizarea consumului intern. Dar și așa, șefa Comisiei a cerut prudență și un comportament responsabil de economisire a resurselor energetice. În ce măsură marile orașe românești se gândesc să își tempereze costurile cu utilitățile primare? 

Specialiștii în urbanism sustenabil spun că administrațiile locale din România nu s-au orientat înspre investiții care să economisească resursele folosite, din pricina legislației. România a ratificat Directiva 2012/27/UE, o convenție care explica statelor importanța eficientizării energetice a funcționării statului și, în principiu, numea două măsuri necesare: reducerea consumului și găsirea de surse de energie potrivite, care să susțină un consum balansat și ieftin. 

Au existat mai multe inițiative de transpunere în legislația națională a acestor principii (numite nZEB - nearly zero-emission building, n.red), dar statul nu a acordat niciodată o bugetare consistentă pentru realizarea lor. În plus, de-a lungul anilor, guvernanții au luat mai multe decizii prin care s-a descurajat efectiv crearea de parcuri fotovoltaice: spre exemplu, pentru parcuri care produceau peste 10 Kwh, trebuia o autorizare de la ANRE, așa că oamenii, în loc să facă unul, făceau mai multe, mai mici.

Apoi, în guvernul Victor Ponta s-a decis că pentru parcurile fotovoltaice dezvoltate pe terenuri arabile să nu se mai acorde certificate verzi. Apoi s-a amânat plata certificatelor verzi timp de trei ani. 

Actualmente, prin PNRR se finanțează construirea de mini-parcuri fotovoltaice (de la 0,5kw până la 1Mw) – prin Măsuri de investiţii I.1 din cadrul Componentei C.6 Energie - Pilonul I., însă, deși una dintre condițiile PNRR este ca investițiile finanțate să fie operaționale până în 2026, în piață se zvonește că nu se vor mai aviza racorduri la rețea decât după 2027. 

În aceste condiții, investițiile Primăriilor în a produce ele însele energie electrică necesară funcționării proprii au rămas modeste. Primăria Alba Iulia spune că produce 250 kw/h prin amplasarea a 1.714 panouri fotovoltaice pe 4 clădiri publice din oraș. 

Iluminatul stradal, al instituției primăriei, școlilor și serviciilor subordonate administrației se fac din energie solară produsă local. Primarul Silviu Vințeler a estimat o economie la factură de 1.5-2 milioane de lei/an. 

Primăria nu a investit însă propriu-zis în a produce ea însăși energia necesară, ci a încheiat un acord cu furnizorul de electricitate pentru 525 de puncte de consum. Cea mai mare parte a energiei Brașovului, 98,78%, este produsă hidroelectric şi 1,22% din centrale pe biomasă.

Soluții mai puțin inteligente, dar de urgență, au adoptat primarii din Arad sau Onești.

Primăria Arad a anunțat că ia în calcul reducerea cu două ore a intervalului de iluminare stradală peste iarnă și a estimat că această măsură ar putea reduce cu 10% factura de energie. Primarul Oneștiului, Laurențiu Neghină, spune că va scădea consumul cu 15% iluminând doar o parte din bulevardele principale, oprind iluminatul public după ora 23:00 în parcul central și reducând cu 30% folosirea de energie electrică în clădirile administrative ce aparțin primăriei. 

Grațian Mihăilescu este expert, membru în board-ul inițiativei „100 climate-neutral and smart cities” (100 de orașe care tind spre o amprentă neutră de carbon și care sunt inteligente, n.red.) și fondatorul UrbanizeHub. El a explicat pentru PressOne de ce sustenabil este the new smart. Și cum primăriile vor fi obligate să își recalibreze în această direcție proiectele de regenerare urbană, dacă vor să aibă acces la fonduri.

Potrivit lui Grațian, actuala strategie a Comisiei constă în a finanța „orașele care vor să creeze intervenții care țin mai mult de sustenabilitate decât de smart” și că vor avea de câștigat primăriile care țin cont de următoarele componente: sustenabilitate, reducere a amprentei de carbon și mobilitate urbană alternativă. 

„Pe ce se pune accentul e tot ce înseamnă verde, calitatea vieții, spații publice de calitate, pietonalizare, intervenții care să reducă amprenta de carbon și să fie funcționale din punct de vedere al eficienței energetice. Punctul nevralgic al nostru aici - și pe care Comisia insistă foarte mult - este implicarea cetățenilor în procesul decizional, dar și în implementarea acestor soluții.

ONG-urile, universitățile, IMM-urile trebuie să aibă și ele acces la resurse, să fie implicate în procesul de decizie. Acum, în România, societatea civilă, reprezentată de ONG-uri, este numai chemată la consultări, iar autoritățile țin sau nu cont de amendamentele lor. Nu e de ajuns”, a declarat fondatorul UrbanizeHub.