Consultări la Cotroceni. Varianta unui premier tehnocrat: „O șmecherie a politicienilor care se ascund în spatele unor oameni altfel excepționali”

Oana Moisil

Partidele parlamentare au participat luni, 18 mai, la primele consultări oficiale de la Cotroceni menite să ducă la alegerea unui nou prim-ministru. 

La finalul primei runde de consultări oficiale, președintele Nicușor Dan a transmis un comunicat de presă în care a anunțat că nu s-a putut ajunge la nicio concluzie privind viitorul premier al României și că „vom continua seria de consultări până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. 

„Nimic nu e exclus”

Consultările de la Cotroceni cu social-democrații s-au terminat după doar o jumătate de oră. În declarația făcută ulterior, liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că partidul lui nu mai poate lua în considerare un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru. 

Delegația PSD de la consultările de la Palatul Cotroceni. Foto: Administrația Prezidențială

De asemenea, social-democratul a mai spus că partidul lui exclude o alianță „în afara partidelor pro-occidentale”, dar nu a precizat care sunt aceste partide. 

În opinia expertului consultat de PressOne, termenul de pro-occidental „trebuie definit foarte bine, să spui cu subiect și predicat ce partid excluzi”. Remus Ștefureac face referire la poziționarea AUR în favoarea administrației americane conduse de Donald Trump. 

Întrebat dacă lipsa numirii concrete a partidelor anti-occidentale la care face referire PSD poate să însemne că și guvernarea cu AUR ar putea fi o opțiune pentru social-democrați, expertul consideră că nimic nu poate fi exclus. 

„În urmă cu un an, excludeam o moțiune de cenzură inițiată și votată de PSD în alianță cu AUR. Iată că s-a întâmplat în acest moment”. Acesta subliniază însă că „n-ar fi tocmai plauzibil” să avem o alianță PSD-AUR pentru guvernare. 

Tot în urmă cu un an, PSD stătea mult mai bine în sondajele care arată preferințele politice ale românilor. 

Prevenție, nu împușcare. Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal

WWF atrage atenția că intervențiile letale împotriva urșilor, pe care parlamentarii le-au votat în aprilie, înseamnă vânătoare și pot accentua problema prezenței urșilor în localități.

„Palantir de România” cu Zelea Codreanu în poza de profil. Noi detalii despre trecutul și prezentul antreprenorului care vinde „AI suveran” pentru Pentagon și SRI

PressOne vă prezintă noi informații despre trecutul și prezentul extremist al lui George Bara, antreprenorul român care se laudă că a creat un „Palantir de România”.

Potrivit, însă, celui mai recent sondaj publicat de INSCOP, PSD a căzut pe locul 3 în preferințele românilor, PNL a urcat pe locul al doilea, pentru prima dată în ultimii șase ani, iar AUR rămâne fruntaș dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare. 

Cel mai recent sondaj INSCOP arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar fi al doilea cel mai votat partid. Foto: INSCOP

Remus Ștefureac a explicat pentru PressOne că AUR a rămas în zona de stabilitate electorală pe parcursul acestui an, în timp ce PSD a pierdut o parte din electorat și „nu știm încă unde se duc acești votanți, că e o mișcare volatilă, urmează formarea unui guvern”.

Expertul a mai spus că, în mod cert, există un efect de mobilizare și că această moțiune a polarizat puternic societatea „între premierul Bolojan și partidele care l-au contestat. Spun premierul Bolojan pentru că e și un conflict foarte personalizat. L-a personalizat PSD solicitând sigur renunțarea la Ilie Bolojan, nu renunțarea la PNL”. 

Remus Ștefureac subliniază că efectele acestei personalizări au fost neașteptate, întrucât l-au ajutat pe Ilie Bolojan să câștige încredere – nu doar pentru el, ci și pentru Partidul Național Liberal.

În opinia expertului, PNL și-a găsit un lider-locomotivă. „Acest proces de consolidare a unui lider locomotivă nu a fost inițiat nici de Ilie Bolojan, nici de PNL. A fost inițiat tocmai de PSD. Acesta este marele paradox pe care îl vedem în acest moment”. 

Directorul INSCOP a mai precizat și că nu putem ști încă dacă vorbim de o tendință, întrucât suntem în plină criză politică și nu știm nici cum va arăta, nici ce va face următorul guvern. De asemenea, suntem vulnerabili și la ce se întâmplă în plan politic internațional. 

În opinia directorului acesta, niciun scenariu nu poate fi exclus. Acesta spune că, în urmă cu o lună, înainte de moțiunea de cenzură, credea că e puțin probabil ca PNL să crească cu cinci procente.

 „Dar iată că atunci când generezi prea multă strategie și nu te ancorezi foarte clar în percepții, în măsurători serioase și credibile, s-ar putea să nu-ți reușească strategiile și, evident, consecințele să fie altele decât cele pe care le-ai proiectat”, subliniază Ștefureac.

Jocul AUR

„Ne asumăm intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a fost cea mai importantă declarație făcută de liderul AUR, George Simion, după terminarea consultărilor dintre partidul lui și președintele României, Nicușor Dan. 

Dan Dungaciu, George Simion și Petrișor Peiu au făcut parte din delegația AUR care s-a prezentat la consultările inițiate de președintele Nicușor Dan. Foto: Administrația Prezidențială

„Cred că e o abordare surprinzătoare și pragmatică din partea acestui partid”, consideră directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Expertul spune că mesajul lui George Simion a fost transmis propriului electorat și că este „mai degrabă un joc pe care-l face AUR, știind că nu va fi chemat să guverneze”, având în vedere declarațiile recente ale președintelui României despre cum nu va accepta un guvern cu AUR.

O stare de neîncredere puternică între cele mai mari partide românești

În urma consultărilor de la palatul Cotroceni, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că „nu vom susține un Guvern cu premier tehnocrat, în care se va găsi și PSD. În contextul în care PSD va fi la guvernare, PNL va fi în opoziție”.

Despre poziția PNL, Remus Ștefureac spune că, prin liderul său, PNL identifică acest drum de opoziție ca fiind unul de succes, care ar permite formațiunii să redevină ce a fost, „adică un partid de 25-30%. Este și o reflectare a faptului că s-a înfiripat o stare de neîncredere puternică”. 

Pe de altă parte, atrage atenția directorul INSCOP, ruptura dintre PSD și PNL este sănătoasă pentru democrația românească, pentru că „acest tip de colaborare transideologică deschide larg, din păcate, ușile apariției unei a treia forțe, așa cum s-a întâmplat cu AUR”. 

Remus Ștefureac spune că este mai bine, pe termen mediu și lung, „să avem două forțe politice care nu sunt într-un parteneriat permanent, tocmai pentru a evita alunecarea spre aceste formule radicale, extremiste – o parte dintre ele conectate la narațiuni ostile României și care vin din afara României”.

Anticipatele nu sunt o soluție pentru UDMR

În declarațiile făcute după consultările cu președintele României, liderul UDMR a spus că „ar trebui încercată o refacere a coaliției sau o altă majoritate, dacă există altă majoritate. Dacă se va forma o majoritate corectă, o vom susține. (...) Un guvern minoritar nu poate supraviețui foarte mult și nu există varianta susținerii unui guvern în spatele căruia se află AUR. În rest, toate pot fi discutate”.

Delegația UDMR la Cotroceni. Foto: Administrația Prezidențială

Kelemen Hunor a menționat și că există ipoteza alegerilor anticipate, dar a subliniat că aceasta nu este o soluție pentru a rezolva problemele țării. 

Minoritățile cred că o coaliție trebuie să se facă obligatoriu în jurul PNL și PSD.

Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităților naționale, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că ar trebui „să ne uităm ce a fost funcțional în acordul de guvernare și de acolo să pornim o reconstrucție a coaliției pe care noi o vedem obligatoriu în jurul PNL – PSD”, scenariu exclus de Ilie Bolojan. 

Fostul lider al mișcării extremiste Noua Dreaptă, la consultările pentru viitorul guvern

Printre politicienii care au venit din partea SOS România la consultările cu președintele Nicușor Dan a fost și Tudor Ionescu, în prezent deputat, cunoscut de mulți ani pentru rolul pe care l-a avut în organizația extremistă Noua Dreaptă. 

Din delegația SOS care s-a prezentat la consultările de la Palatul Cotroceni a făcut parte și Tudor Ionescu, cunoscut pentru apartenența la Noua Dreaptă, organizație extremistă. Foto: Administrația Prezidențială

Diana Șoșoacă, europarlamentară și președinta partidului SOS, a declarat jurnaliștilor prezenți la Cotroceni că l-a acuzat pe președintele României de ilegalitatea consultărilor informale, dar și pentru că UDMR a fost chemat la consultări înaintea SOS. De asemenea, Diana Șoșoacă a mai spus că i-ar fi cerut demisia șefului de stat. 

Ultimul partid prezent la consultările de pe 18 mai de la Palatul Cotroceni a fost POT. 

Președinta partidului, Anamaria Gavrilă, a declarat că susține orice variantă „pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă. Un guvern viitor trebuie să fie însă alegerea oamenilor, așa că oamenii din viitorul guvern trebuie să fie aleși pe listele unui partid”.

Interesul public trebuie să aibă și o răspundere politică

Varianta guvernului tehnocrat, care rămâne printre cele mai probabile, este văzută de Remus Ștefureac ca fiind o opțiune riscantă. 

„Democrația funcționează prin asumarea răspunderii politice. Dacă nu-ți asumi răspunderea politică, sigur că e foarte facil pentru cetățeni să-și piardă încrederea, să considere că, în spatele unor guverne tehnocrate, alte partide își urmăresc propriile interese, mai puțin interesul public”, explică directorul INSCOP.

Interesul public trebuie să aibă și o răspundere politică, „așa funcționează democrația. Nu poți să arunci totul în brațele unor experți și apoi tu să fugi de responsabilitate”, adaugă acesta. 

Expertul este de părere că oamenii vor percepe o astfel de mișcare ca fiind lipsită de onestitate, „ca fiind o șmecherie a politicienilor care se ascund în spatele unor oameni altfel excepționali”. 

Directorul INSCOP crede că, într-o perioadă de crize suprapuse, naționale și internaționale, asta va face românii, care oricum resimt prețul instabilității, să prefere politicienii „care țipă mai tare, mai populist, mai radical”. 

În perspectiva lui Ștefureac, calea cea mai sănătoasă pentru a nu avea costuri majore structurale asupra regimului democratic este „asumarea răspunderii politice în jocul democratic al reprezentanților aleși”. 

El dă ca exemplu de cum poate afecta un guvern tehnocrat drumul democratic prin ce-a urmat după guvernul condus de Dacian Cioloș, când „am avut un PSD condus de Liviu Dragnea, la cel mai mare scor din istoria recentă, 46%. Nu pot să exclud, într-o astfel de situație, un scenariu în care AUR – care acum se menține la un scor de 38-40% – se duce spre 40-45% cu resturile partidelor de aceeași factură, sărind la un scor masiv după 2028, cu consecințe potențial grave asupra regimului nostru democratic”.

Un public extrem de supărat

Cu AUR pe locul 1, PNL pe locul 2, iar PSD pe 3 în cel mai recent sondaj, asta arată „un public extrem de supărat pe clasa politică tradițională, pe partidele mainstream (...) Haideți să spunem că avem 40% din societatea românească în acest moment care rezonează la aceste mesaje radicale, populiste”, susține Ștefureac. 

El crede că, pe de o parte, jumătate din acest electorat a rezonat tot timpul la asemenea narațiuni, dar cealaltă jumătate are nevoie de voci și poziționări credibile ca să voteze cu alții.

Una din problemele pe care directorul INSCOP le-a identificat în strategiile politice recente este că au ținut rareori sau deloc cont de datele economice sau sociologice existente. 

Întrebat care sunt datele sociologice cele mai relevante acum, pe care următorul guvern nu ar trebui să le ignore, Remus Ștefureac a spus: 

Directorul INSCOP crede că o astfel de reglare ar duce și la o legitimare mai puternică a tot ceea ce înseamnă regim democratic și ar crește șansele de-a fi rezilienți în fața ascensiunii discursului radical, extremist, populist, anti-european, anti-occidental.

Președintele Dan îndeamnă la calm

În legătură cu îndemnurile repetate la calm ale președintelui Nicușor Dan, directorul INSCOP crede că au o susținere majoritară, având în vedere faptul că presiunile economice și sociale sunt la ordinea zilei, „și-atunci ultimul lucru pe care ți-l dorești după o zi de muncă e să vezi certuri continue între politicieni. Ce rezultă în urma aplicării acestei strategii e o altă poveste”. 

Remus Ștefureac concluzionează că oamenii, mai ales în perioade de criză, când anxietatea socială, îngrijorările și fricile sunt mai mari, își doresc un tip de construcție. 

„Ai nevoie de un reper de calm care să te ajute totuși să îți imaginezi o perspectivă a viitorului ceva mai bună. Cum e operaționalizat acest lucru? Rămâne de văzut și vom vedea împreună”.

Consultările pentru numirea unui nou premier și formarea unui nou guvern continuă și marți, 19 mai, cu parlamentarii independenți și neafiliați. 

Acestea au loc în contextul unei crize politice interne declanșată de retragerea sprijinului politic al social-democraților pentru premierul Ilie Bolojan, dar și al unei situații tensionate la nivel internațional. 

De asemenea, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară avertizează că România este la un pas de a fi declarată junk, ceea ce ar însemna creșterea costurilor împrumuturilor făcute de stat, a inflației și dobânzilor, dar și devalorizarea monedei naționale.