Străpungerea Ciurel: Oamenii din calea drumului de pe hârtie

Maria Tufan

Redactor

S-a inaugurat la finalul săptămânii trecute și fără fast, de data aceasta, Pasajul Ciurel nod Virtuții - un proiect de infrastructură început acum 14 ani. Despre necesitatea lui, în forma actuală, s-a dezbătut mult în ultimele zile, cei mai mulți bucureșteni și membri ai societății civile acuzând că nu este decât „cel mai scump viraj la stânga” din istoria recentă a României. S-a ajuns, deci, la concluzia că ar fi complet inutil, iar asta pentru că proiectul inițial prevedea și un drum de legătură între podul proaspăt inaugurat și autostrada A1 București-Pitești. 

Pe unde ar fi trebuit să treacă drumul despre care se discută încă din 2006? S-a stabilit până la urmă un culoar oficial de trecere pentru care autoritățile să înceapă procedurile de expropriere? Câte locuințe ar trebui dărâmate pentru a traversa cu patru benzi - câte două pentru fiecare sens - porțiunea dintre Lacul Morii și Centura București, prin comuna Chiajna, sat Roșu? 

PressOne a străbătut la volan și la pas, acolo unde mașina nu poate intra, traseul în sens invers - dinspre Centura Capitalei spre Podul Ciurel - pentru a sta de vorbă și cu oamenii din calea drumului de pe hârtie și pentru a-i întreba ce li s-a spus până acum despre cel mai mare proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani.

În final, Bogdan Suditu, expert în urbanism, amenajare teritorială și expansiune urbană, a explicat efectele pe care faza a doua a proiectului, cea a construcției drumului, le va avea pe viitor dacă se continuă cu planurile inițiale, dar și care ar putea fi o variantă salvatoare.